Transfer de Iubire

   În închisorile comuniste, unde fraţii scumpi în Domnul, au fost aruncaţi pentru mărturia lor de credinţă, acolo, unde plânsul şi chinul dureros de familii era la apogeu, acolo, în batjocora aruncată ca un transfer de la crucea pe care Domnul a fost răstignit asupra celor întemniţaţi, acolo, era splendoarea frăţietăţii în Domnul!

   Acolo se cobora El să mângâie, să cureţe, să ierte, să înfrăţească,  să împărtăşească într-o sfântă, minunată dragoste şi armonie cerească.

   Acolo, era adevărata biserică, unde bogatul bolnav, mânca din mâna ''neigienizată'' a săracului; gustul colţului de pâine personal oferit în numele Domnului, avea gust de pâine cerească.

   Acolo, IUBIREA LUI, era ''masa de dragoste, sfânta împărtăşanie'', acolo se chemau unii pe alţii sub MĂSLINUL CEL VERDE...

   Acolo li se cânta în inimi: Christos, a înviat din morţi!, sub lumina numai de ei văzută, dar prezentă.

   Acolo, Isus era părtaş cu ei în suferinţi şi bucurii nelăsându-i morţii spirituale, nici o clipa.

  Acolo, cerul făcuse o poartă largă, largă să intre LUMINA în inima lor şi a celor ce nu auziseră niciodată despre MÂNTUITOR.

  Acolo, se ''respira -Christos''şi ''nu se murea în Duhul''.

   Acolo, era POARTA CERURILOR!