Timpul ... Ne Petrece

Unul dintre cele mai actuale, mai profitabile, sau păgubitoare, aspecte ale vieții, este felul în care oamenii își petrec timpul. Însăși expresia verbală ”a-și petrece timpul” sugerează un fel ușuratic de a-l cheltui, fără a investi în el lucruri durabile. Suntem toți vulnerabili în fața acestei primejdii. În limba engleză expresia similară ”to kill time” are o rezonanță de-a dreptul sinistră, dar ea nu face decât să exprime adevărul despre modul în care capitalul de bază al vieții este tratat.

Timpul pare vrăjmașul omului în mai multe feluri. Mai întâi prin faptul că trecerea anilor îl apropie pe individ de clipa temută a morții. În adâncul ființei el știe că moartea înseamnă trecerea într-o altă lume, necunoscută, pe care o simte finală, o trecere a încheierii tuturor socotelilor. În acest sens, timpul este de fapt vrăjmasul care-l ucide pe el, și nu invers. Numai că omul nu-i dispus să admită că lucrurile îi scapă din mână, percepând astfel tocmai pe dos raportul între sine și curgerea timpului.

În al doilea rând, mulți oameni se tem să rămână singuri cu ei înșiși, când sunt obligați să petreacă un interval de timp în solitudine. Evită să privească înlăuntrul lor, negăsind acolo nimic care să-i satisfacă în clipa prezentă, să-i motiveze pentru ziua de mâine și să-i susțină de-a lungul orelor de neînțeleasă suferință, sau de perplexitate în fața enigmelor cu care viața îi confruntă. Singura alternativă rămasă este să caute în afara lor resursele cu care să-și umple orele, zilele și anii vieții. Industria de distracții le vine în ajutor cu un amplu sortiment de alternative.

În urma avansurilor realizate de tehnologie, tot mai mult timp liber rămâne disponibil pentru locuitorii țărilor avansate ale lumii, dar abilitatea lor de a-și umple în mod semnificativ orele scade în proporție inversă. Oamenii pierd înțelesul și scopul vieții lor, înecate în valuri după valuri de informații inutile și munți de distracții puse la dispoziție de industria de divertisment.

Scopul dă sens vieții. Fără un țel clar, orele libere trebuiesc umplute cu ceva – cu orice, la urma urmei …