Puterea atingerii divine (ultima parte)

Un val de energie mi-a inundat trupul cum inundă apa un ogor brăzdat de secetă. Într-o secundă, într-o clipită, am simţit căldură în membrele care înainte erau încremenite. Am simţit putere acolo unde existase doar atrofiere. Spatele mi s-a îndreptat şi capul mi s-a ridicat. Dacă înainte Îi puteam vedea doar cingătoarea, acum puteam să-I văd faţa. Faţa aceea zâmbitoare!

El şi-a pus palmele peste obrazul meu şi m-a tras atât de aproape de El încât puteam să simt căldura respiraţiei Lui şi să văd lacrimile din ochii Lui.

- Să  nu vorbeşti cu nimeni despre ce ţi s-a întâmplat azi. Du-te doar şi arată-te preotului şi adu darul poruncit de Moise celor care se fac bine. Asta le va arăta oamenilor ce am făcut.

Aşa că, acolo mă duc acum! Mă voi arăta preotului meu şi îl voi îmbrăţişa. Mă voi arăta soţiei mele şi o voi îmbrăţişa. Îmi voi lua fetiţa de la joacă şi o voi îmbrăţişa.

Şi nu-L voi uita în veci pe Cel care a îndrăznit să mă atingă.

M-ar fi putut vindeca cu un cuvânt.

Însă a vrut să facă mai mult decât să mă vindece. El a vrut să mă onoreze, să mă încreştineze!

Imaginaţi-vă cum e să fii...nevrednic de atingerea unui om, dar vrednic de atingerea Lui Dumnezeu!

O, puterea atingerii divine! Ai cunoscut-o şi tu?

Am putea oferi şi noi oare acelaşi lucru?

Dacă teama de a face ceva greşit te împiedică să faci ceva, păstrează în minte imaginea leproşilor din lume. Ei nu sunt fricoşi. Ei nu sunt fiţoşi. Ei nu sunt supărăcioşi. Ei sunt doar singuri. Ei tânjesc după o atingere divină.

Isus i-a atins pe oamenii de neatins ai lumii. Vei face şi tu la fel?