Parfum de Cer.

      O simplă dorință. O dorință arzătoare. O dorință cu parfum de Cer. O prezență incomparabilă. Cea a lui Dumnezeu. O întâlnire reală. Una care să dureze o veşnicie şi nu o viață de om muritor. Să îmi întâlnesc Creatorul şi Iubitul inimii mele. Să îi aud vocea liniştitoare, care îmi asigură inima, care îmi aduce aminte de promisiunea pe care mi-a făcut-o mie şi celorlalți credincioşi, faptul că acolo unde va fi El, vom fii şi noi dacă Îl slujim cu râvnă, fiind gata să murim chiar pentru Numele Celui ce ne-a dat viață. 

      Aş vrea să zbor printre nori, norii aceia albi şi pufoşi ca de vată, să simt aerul proaspăt invadându-mi nările şi umplându-mi plămânii, să văd cerul albastru, iar apoi întunecându-se să devină un tablou de culori calde unde soarele să se ascundă jucăuş printre norii ce au mai rămas, să îmi desfătez sufletul în acel peisaj, în acel moment unic de linişte, sufletul meu contopindu-se cu ceea ce mă înconjoară şi dispărând apoi în timp ce răcoarea serii se simte treptat.  O noapte printre stele.  O piesă de artă. Iar apoi un glas delicat ce mă cheamă, să umple acel gol din inima mea, în locul nesiguranței de până atunci să înflorească speranța. Iubirea Lui să pătrundă şi în cele mai întunecoase colțuri ale inimii mele şi acolo unde găseşte nelinişte, tulburare şi frică, să instaureze pacea, dragostea, bucuria şi neprihănirea dătătoare de viață. Aş vrea să văd zâmbetul Mântuitorului meu, să îi văd palmele şi picioarele care au fost străpunse de greutatea păcatelor mele, sângele şiroindu-i pe fruntea lină când era pe cruce pentru ființa mea. Oh, cât L-a costat. Pentru păcatele mele a fost luată o Viață nevinovată. Un Suflet valoros de Prinț. Îi datorez Lui totul. Tot ce sunt şi ce am. Fără El sunt nimic. El e totul în mine. El e viața mea. Sursa mea de lumină şi viață. Fără El nu aş fi progresat atât şi nu aş fi ajuns atât de departe. Mi se bucură inima în mine când mă gândesc că din dragoste pentru mine a făcut totul. "Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale." (Psalmul 73:28)

       Dragă suflete, îți poți închipui ceva mai frumos de atât?