Nevoia de reformă

„Căci tot poporul plângea când a auzit cuvântul Legii.” (Neemia 8:9b)

La 31 octombrie 1517 preotul și profesorul german Martin Luther lipește pe ușa Catedralei din Wittenberg un manifes ce cuprinde 95 de teze. Demersul se dorea o invitație la o dezbatere academică pe tema idulgențelor papale. Evenimentele ce au urmat acestui demers au făcut ca data de 31 octombrie 1517 să fie considerată data începerii Reformei Protestante. În contextul acestei date doresc să vă vorbesc despre reforma spirituală.

Reformă înseamnă schimbare, înnoire, refacere, îmbunătățire. În istorie sunt cunoscute tot felul de reforme; politice, sociale, economice, agricole, culturale, religioase, etc. În timp s-au ridicat mulți care au propus și chiar au realizat tot felul de schimbări și înnoiri. Reforma spirituală în religia revelată, începe cu Set, unul din fii lui Adam și a Evei. (Genesa 4:26) Apoi, Moise, Asa, Ezechia, Iosia, cărturarul Ezra și dregătorul Neemia, sunt câțiva din cei mai cunoscuți reformatori ai lui Israel. La vremea hotărâtă de divinitate a venit în lume Hristos, care este Dumnezeu binecuvântat din veșnicie. (Romani 9:5) Domnul Isus este Marele reformator, reforma Sa poartă numele de ”naștere din nou”. Lucrarea Lui a fost continuată de apostoli, care au schimbat lumea cu Evanghelia. De-a lungul istoriei Bisericii, Dumnezeu a îngăduit să se ridice bărbați care prin învățătura lor au adus revigorare spirituală. (John Wycliffe, Jon Hus, M. Luther, Jean Calvin, ... ) Reforma spirituală a atins și teritoriile românești; Mișcarea evanghelică din secolele optsprezece și nouăsprezece, evanghelicii lui Teodor Popescu, Oastea Domnului a preotului Iosif Trifa, mișcările neoprotestante.

Observăm în timp că mereu apare nevoia de re-formă, de re-înnoire. De ce? Trăim într-o lume în care toate lucrurile sunt supuse unui proces de degradare permanentă. Biblia spune că, firea tuturor lucrurilor se află în robia stricăciunii. (Romani 8:20-21) La începutul secolului 20 a trăit un fizicean neamț, tot neamț, care a reușit să traducă într-o formulă matematică ceea ce spune Biblia. El a numit definiția sa, Legea a doua a tremidinamicii, care în esență spune că toate sistemele fizice lăsate libere, tind să se deterioreze, să se învechească, să moară. Legea aceasta a stricăciunii afectează și viața omului, chiar și viața spirituală. Dacă nu ne opunem zilnic stricăciunii, dacă nu facem eforturi pentru o constantă înoire, în final ”rugina” și ”artroza” spirituală ne vor defecta iremediabil. Cineva a întrebat, mai în glumă - mai în serios, ce trebuie să facă pentru a ajunge în Iad, iar răspunsul natural a fost; nimic!

În ce constă o reformă spirituală? Mai întâi, redescoperirea Cuvântului lui Dumnezeu. Toate reformele autentice au fost pornite și legate de Cuvântul Domnului. Lozinca reformei protestante a fost: „SOLA SCRIPTURA”. Apoi, supunerea personală și comunitară, acolo unde este cazul, față de Cuvântul revelat. Cercetarea de sine și re-dedicarea constantă a inimii sunt vitale. Evreii întorși din robia babiloniană, când au auzit ce le cerea Legea Domnului și cum erau ei de fapt, s-au pornit pe plâns. Era plânsul pocăinței. Mai apoi au hotărât să se rededice lui Dumnezeu împreună cu familiile lor pentru a sluji Domnului pe mai departe. Trăim o vreme în care Cuvântul lui Dumnezeu este accesibil tuturor. Cu toate acestea, din varii motive, pentru tare mulți Scriptura este o necunoscută. Cea mai mare descoperire pe care o poate face omul în viață este să descopere, să re-descopere Biblia, Cuvântul Domnului. Acest lucru l-au făcut reformatorii, acest lucru trebuie să-l facem și noi, dacă vrem binele.