Am citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura EgimenițaAm citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura EgimenițaAm citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura EgimenițaAm citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura EgimenițaAm citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura EgimenițaAm citit despre prorocul Moise că atunci când a vorbit cu Dumnezeu în rug a auzit că acel loc este sfânt și trebuie să se descalțe. La fel vedem în viața preacuviosului David din Georgia că atunci când s-au apropiat de Ierusalim și gândindu-se că acolo a mers pe acel pământ Dumnezeu-Omul Iisus Hristos s-au rugat: " Sfântul David, cu lacrimi în ochi, a îngenuncheat, a sărutat pământul și a zis:
– Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, care ai venit pe pământ pentru mântuirea noastră, ai binevoit să Te întrupezi în pântecele Fecioarei Maria, ai pătimit pentru păcatele noastre, ai murit pe cruce şi ai înviat cu dumnezeiasca Ta putere, înviindu-l pe Adam împreună cu tot neamul lui, Îți mulțumesc! Îți mulțumesc că m-ai învrednicit șI pe mine, nevrednicul robul Tău, să văd locurile acestea pe unde ai umblat. Nu cutez să înaintez mai departe, ca să nu pângăresc cu picioarele mele păcătoase pământul care a fost sfințit de neprihănitele Tale picioare. Îmi este îndeajuns că am văzut binecuvântatul Ierusalim." [1]Pe locul unde au fost rădăcinile rugului s-a pus altarul unei biserici construite de Împărăteasa Elena și se găsește azi in interiorul Mănăstirii Sfintei Ecaterina din Muntele Sinai - după cuvântul: ’’ închina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui ’’( Psalm 131,7) - iar în locurile importante ce au legătură cu nașterea, minunile lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-au făcut Biserici.
. Sfântul Ilie a lăsat cojocul sau lui Elisei care cu acesta a despărțit apele și a trecut că pe uscat, iar șorțurile atinse de trupurile sfinților apostoli și puse peste cei bolnavi le dăruia vindecare.
Inegalitatea aceasta dintre locurile sfinte și celelalte locuri, între obiectele sfinte și celelalte obiecte – cum este cazul între toiagul lui Aron și celelalte toiege, între trupurile sfinților și celorlalte trupuri se observă ca un liant de la Vechiul la Noul Testament.
Și acum să ne punem o întrebare simplă: oare nu este mai importantă persoana mai mult decât obiectul? Dacă toiagul lui Aaron a fost păstrat la loc de cinste unde era chivotul legii, oare trupul lui Aaron nu trebuie pus la loc de cinste?
Iar dacă îngerii heruvimi au fost închipuiți și puși pe capacul chivotului legii fiindcă sunt aproape de Dumnezeu,
Ieșirea - a doua carte a lui Moise
Cap.25
18. Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
20. şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
22. Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
oare oamenii care au devenit apropiați ai lui Dumnezeu nu trebuie cinstiți? Oare Dumnezeu cinstește mai mult obiectul decât persoana? !
Ce este interesant este că Moise a cinstit heruvimii, iar după moartea lui, un înger, arhanghelul Mihail se certa cu îngerul cel rău pentru trupul lui Moise. Evenimentul este descris numai în Noul Testament deși se petrece în Vechiul Testament, semn că tradiția orală care exista nu a fost inclusă toată în cărți.
Cap.1, 9. Dar Mihail Arhanghelul, când se împotrivea diavolului, certându-se cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să aducă judecată de hulă, ci a zis: "Să te certe pe tine Domnul!" (Epistola sobornicească a Sfântului Apostol Iuda )
OARE ÎN VECHIUL TESTAMENT
SE ATINGE UN MORT DE
MORMÂNTUL UNDE ERA TRUPUL
PROOROCULUI ELISEI IAR
MORTUL INVIAZA, IAR ÎN NOUL
TESTAMENT TRUPURILE
SFINȚILOR APOSTOLI CARE AU
SUFERIT PENTRU DUMNEZEU NU
AU NICI O PUTERE?
Cei care nu cinstesc trupurile sfinților apostoli și ale celorlalți sfinți cum v-or răspunde la cuvintele Domnului nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și Om: „ Cine vă primește pe voi pe Mine Mă primește’’ ( Matei 10,40 ). Și cum primim după moartea lor pe sfinții apostoli și pe urmașii lor?
La o raclă unde se păstrau părticele din sfinte moaște printre care și ale Sfântului Apostol Andrei, am văzut pelerini care puneau batiste, basmale peste raclă și apoi le puneau în geantă. Și am stat și m-am gândit dacă este bun acest obicei. Și mi-am adus aminte că primii creștini puneau ștergare pe trupul Sfântului Apostol Pavel și le duceau acasă și le puneau peste cei bolnavi. Iar după ce Sfântul Apostol Pavel a fost omorât pentru Dumnezeu, oare trupul lui nu are mai multă putere de la Dumnezeu? La fel, după ce Sfântul Apostol Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X pentru că cinstea pe Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om, oare Dumnezeu nu cinstește mai mult și face minuni prin moaștele Sfântului Apostol Andrei? Dacă a cinstit trupul prorocului Elisei și a înviat un mort care s-au atins de mormântul Prorocului Elisei, oare nu cinstește Dumnezeu pe Apostolii săi și nu face minuni unde se află trupurile lor?
Iată cum cinsteau primii creștini – adică oamenii ce mergeau la biserica întemeiată de sfinții apostoli și ucenicii lor – pe cei care mureau pentru mărturisirea lui Iisus Hristos ca Dumnezeu și Om
1. Văzând deci centurionul supărarea iudeilor, punând trupul Sfântului Policarp în mijloc, cum e obiceiul lor, l-a ars.
2. În acest chip, noi am dobândit mai în urmă osemintele lui, mai cinstite decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul, și le-am așezat la un loc cuviincios.
3. Dea Domnul să ne adunăm și noi acolo, după putință, cu bucurie și veselie ca să sărbătorim ziua martiriului lui ca zi a nașterii, atât pentru amintirea celor ce au săvârșit lupta, cât și pentru deprinderea și pregătirea celor ce vor lupta în urmă.
Oare Dumnezeu nu răsplătește? , , Și oricine a lăsat case sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femeie, sau copii, sau țarine, pentru numele Meu, înmulțit va lua înapoi și va moșteni viața veșnică. (Matei cap 19,29). De răsplătire au avut parte trupurile Sfântului Nicolae și ale Sfintei Parascheva de la Iași și alți sfinți cu sfinte moaște. Generații întregi mărturisesc despre minunile făcute de Dumnezeu prin ei.
[1] Patericul georgian, Editura Egimenița