Magia sărbătorilor

Magia sărbătorilor nu există. Nu este nimic magic într-o sărbătoare. Mai ales când acea sărbătoare este împletită cu nelegiuirea. Și câte sărbători nu sunt așa? ! Toate sărbătorile sunt un prilej de a păcătui și de a-L întrista și mai mult pe Dumnezeu.

Nu există să fim mai buni de sărbători. Când ne adunăm la o zi de sărbătoare, ne sărbătorim pe noi și frustrarile noastre adunate de peste an și egoismul nostru și toată răutatea noastră. Noi oamenii suntem răi, suntem cea mai nemiloasă creatură de pe planetă.

Nu ne întrece nimeni la înjurături, invidie și vorbire de rău. Și se pare că nici când se ține post nu suntem altfel. Pentru că nu putem să ne prefacem. Toată răutatea noastră iese la iveală. De aceea Dumnezeu spune că urăște sărbătorile noastre împletite cu nelegiuirea. Pentru că atunci când ne strângem la o sărbătoare; în loc să fim mai buni, ridicăm paharul nelegiuirii și îl bem pe tot până la fund.

Din păcate nu este ceva specific doar pentru noi românii felul cum sărbătorim. Toți oamenii la sărbători pun muzică și băutură și se desfată în plăcerile lor deșarte până dimineața. Și când se ivesc zorile se întreabă unde este Dumnezeu, că doar am sărbătorit Crăciunul. Care Dumnezeu prietene? Te referi la Dumnezeul cerului, Cel care are ochii ca para focului? Pentru că dacă te referi la El, normal că nu e cu tine. Ochii Lui neprihăniți nu pot să vadă păcatul. El urăște păcatul.

Tocmai de aceea L-a trimis pe Fiul Lui; pe Domnul Isus Hristos ca să moară pentru păcatele noastre și astfel, să nu pierim cu toții în iadul unde viermii nu dorm și focul nu se stinge.

Auzi, magia sărbătorilor. Mie mi se face rău când aud așa ceva. Cât de prefăcuți suntem toți. Niște ipocriți fără excepție. Cum adică să ne oprim din toată răutatea strânsă de peste an, și de Crăciun câteva ore hai să fim buni. Serios? E atât de penibil că mi se face silă.

Terminați-vă cu fakeurile și cu zâmbetele alea de monștrii în seara de Crăciun. Nu există bunătate decât în inimă, iar voi nu o aveți. Din fericire bunătatea nu se cumpără de la magazine cum cumpărați voi cadourile alea pe care le puneți sub brad. Bunătatea prietene, se cultivă. Și e foarte greu. E o sămânță dificilă și tare delicată. Se seamănă cu lacrimi și se crește cu rugăciuni. Așa că nu mai încercați să faceți pe oamenii buni că nu vă iese. Oamenii buni au o strălucire aparte în ochi.

Voi în ochi aveți săgeți otrăvitoare cu care vă sfredeliți rudele pe care nu le puteți înghiți nici cu un hectar de lămâi pe grătar. Și voi zâmbiți în continuare la masa de Crăciun. Terminați cu zâmbetele alea prefăcute că puneți pe fugă toți îngerii. Tocmai asta ar fi magia de Crăciun, dar și la alte sărbători în general. Bunătatea aceea care străpunge tot trupul și care țâșnește ca o cascadă prin ochi și în zâmbete. Asta da magie. O priveliște la care ar putea să asiste tot cerul.

Haideți mai bine să ne pocăim și să facem voia Celui care ne-a chemat la sfințenie. Dacă ne preocupă mai mult cuvântul ăsta "magia sărbătorilor"; decât ar trebui să ne preocupe mântuirea sufletului, avem o mare problemă. Oare oamenii din cetatea Ninive de ce au înțeles aceste cuvinte: pocăiți-vă sau dacă nu cetatea va fi nimicită. Și s-au pocăit în sac și cenușă.

Noi suntem zilnic pe Tiktok, vedem mesaje despre Dumnezeu și le dăm skip. Oare ne-a murit de tot conștiința? Ce se întâmplă cu noi? Pentru ce așteptăm magia sărbătorilor? Simțim cumva sfințenie în perioada aia? Păi și dacă nu, înseamnă că trebuie să răsturnăm mesele, să ne sfâșiem inimile și să cerem de la Dumnezeu îndurare.