Intoarcerea...

Un baiat dintr-o biserica, avea in jur de unsprezece ani,era tot mai mult atras de Cuvantul lui Dumnezeu.Si pentru ca dorea sa Il cunoasca mai mult pe Dumnezeu, a inceput sa citeasca Biblia povestita copiilor. A ramas fascinat de ea si a invatat-o aproape pe dinafara.

Cand era prin clasa a cincea la scoala, a inceput sa mearga la biserica la programele de rugaciune. Era cel mai mic de acolo, dar lui nu ii pasa. Il cunostea tot mai mult pe Dumnezeu, si tot ii crestea parca in sufletul dorinta de a-L cunoaste si mai mult.Si Il iubea tot mai mult pe masura ce il cunostea.

La un moment dat, cand tanarul devenise un adolescent deja, a trecut printr-o grea incercare:a fost invinuit de furt.Fratele pagubit nu a luat masuri apeland la autoritati, dar a crezut invinuirea adusa chiar de faptasul furtului si a inceput sa il priveasca cu dispret pe tanarul nevinovat.

Acest tanar a fost doborat.A incercat in cateva randuri sa se ridice,dar de fiecare data a gasit langa el frati dispusi sa ofere gratuit vorbe grele.

La 16 ani a ajuns in lume. Uneori nici lui nu ii venea sa creada, dar soapta diavolului in aducea aminte de fiecare data de acei frati din biserica si de felul in care s-au purtat cu el. Si in felul acesta a alunecat din ce in ce mai jos.A inceput sa frecventeze cluburi rock si sa bea. A inceput sa asculte si acasa numai muzica rock si si-a schimbat si infatisarea exterioara dupa noua lui orientare, pentru ca ceea ce avem in inima ne tradeaza prin insusi exteriorul nostru.

Mai grav decat toate era faptul ca si-a propus sa nu se mai apropie nici de poarta de la curtea bisericii.Daca cineva deschidea un subiect religios in prezenta lui, se ridica si pleca fara sa spuna o vorba.

Dar chiar daca diavolul are si oameni de ai lui in bisericile crestine,si Dumnezeu ii are pe ai Sai.Un frate diacon din biserica ii propune intr-o zi sa mearga intr-o tabara crestina in care se va face initierea unor tineri in caiac-canoe.Pentru ca pe el il interesa sportul, a acceptat, spunandu-si ca nu merge la o biserica si deci va fi bine.

In acel loc erau si niste copiide la cateva orfelinate din Moldova.Tanarul acesta avea o inima deosebit de sensibila;in special copiii orfani si batranii parasiti il induiosau foarte mult.

La un moment dat, s-a apropiat de el o fetita de cativa anisori. Era o fetita dintre cei veniti de la orfelinate.Fara menajamente ea il intreba:
-Tu esti pocait?
-Nu, ii raspunse tanarul promt.
-Si ce daca, ii raspunse fetita.Dar tu nu stii ca Domnului Isus nu ii place ca tu porti parul lung?

Daca i-ar fi spus oricine altcineva acelasi lucru, tanarul nu ar mai fi ramas nici cinci minute acolo. Dar era o fetita din fata careia nu a putut fugi.

Nu stiu ce predica i-a tinut acea fetita de cativa anisori tanarului nostru, dar stiu ca el a ramas si a ascultat-o.

Cand a plecat de langa ea, a alergat pe plaja pana nu a mai vazut pe nimeni.A cazut in genunchi pe nisipul fierbinte si cu mainile ridicate spre cer,a strigat cat a putut de tare:
-Spune-mi Doamne ce vrei sa fac!

S-a prabusit pe nisip si a plans inaintea Domnului. Plangea si nu intelegea ce se intampla cu el.Acolo , departe de privirile altora, Isus statea langa el pe nisip;ii amintea greselile, il ierta si il mangaia. I-a aratat din nou dragostea Lui.

Tanarul a ramas in prezenta Domnului pana s-a simtit eliberat, curatit si iertat. Nu stie daca a trecut mult sau putin, dar stie ca atunci cand s-a ridicat era o faptura noua in Hristos.

Dupa ce a revenit acasa, a mers la biserica si a cerut botezul. Nu a dat la nimeni explicatii.Pentru ca in biserica era programat un botez peste doar cateva saptamani, a vorbit cu fratii din conducere sa il primeasca si pe el la acel botez.La inceput nu au fost prea incantati , uitandu-se la un tanar care avea parul pana la umeri, dar discutand cu el, si-au dat seama ca nu ar avea dreptul sa il opreasca.

La botez a aparut un tanar frumos:avea parul scurt si o fata schimbata. Privirea lui era plina de dragostea lui Dumnezeu.

Dupa botez nu s-a oprit;le-a spus unor tineri:
-Vreau sa ma dedic in slujirea lui Dumnezeu. Si pentru ca pe mine Domnul m-a intors printr-un copil, vreau sa lucrez si eu cu acesti micuti.

Dupa doar doi-trei ani a inceput o lucrare frumoasa cu acesti miciti.Si in biserici si in afara lor.A adunat si copii necredinciosi din zonele sarace. Si-a format o echipa de tineri daruiti pentru Dumnezeu si lucreaza neobositi.

Apoi a trecut cu lucrarea in Oltenia, o zona saraca si din punct de vedere economic dar mai ales al Cuvantului lui Dumnezeu.Dumnezeu l-a binecuvantat si i-a dat propasire.

A intampinat si piedici, dar Dumnezeu a fost ,este si va fi intotdeauna un ajutor de nadejde.

De aceea vreau sa marturisesc ca Dumnezeu este un turn tare, un ajutor care nu lipseste niciodata in nevoi. El este plin de mila si de indurare, iar bunatatile Lui nu au ajuns la sfarsit.
"Gustati si vedeti ce bun este Domnul!"