"Garderoba"-femeii.

"Garderoba"-femeii.

Un subiect delicat pentru nói surorile,care spunem ca suntem evlavioase,pe care il explica dupa Biblie,un frate. Rar se aduce asfel de artiocle pe Net,sau o predica ca aceasta:

http://hardeladumnezeu.wordpress.com/2011/12/30/al-martincum-va-imbracati-surorilor/

Nu este oare o alarma pentru noi surorile ce citim si auzim aici?ca sa ne cercetam pornirile inimii noastre,care din ce in ce mai mult se indreapta spre a se dezbraca decat a se imbraca?Sa se indure Domnul,sa dea har acolo unde trebuie pentru ca sa fie lumina si sfintenie in inimile surorilor.

„GARDEROBA“

Articol preluat de aici: http://blogultrezirespirituala.wordpress.com

Sunt un nepregătit și un dezinteresat al garderobelor însă sunt până acolo unde Biblia începe să discute. Unde Biblia vorbește încep să vorbesc și eu. Din fericire pentru noi Biblia are să ne spună multe lucruri despre îmbrăcăminte. Un text excepțional se găsește în 1 Timotei 2

." Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu ruşine şi sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase. 1 Timotei 2:9-10 "

Voi face câteva specificații de început ca să anulez câteva obiecții inutile:

1. Acest text este insuflat de Duhul Sfânt și poate că aducerea aminte a acestui lucru ne ajută să nu luăm textele incomode și să le sucim după cum am vrea noi să sune. Să mulțumim lui Dumnezeu că nu ne-a dat o Scriptură care să fie o proiecție a dorințelor depravate din inimile noastre.

2. Textul face referire în special la momentele închinării ceea ce înseamnă că Dumnezeu este foarte interesat ca acolo unde oamenii se închine să nu existe lucrurile pe care El le interzice. Trebuie să avem grijă însă că (1) nu putem face așa mult distincția între ce facem la biserică și ce facem acasă în privința închinării; (2) nu poți să joci un rol dublu schizofrenic așa încât oridecâteori trebuie să te rogi e nevoie să mergi să te schimbi, așa că există totuși o extensie în viața de zi cu zi a principiilor din acest text.

3. Obiecția potrivit căreia astăzi nu se mai găsesc haine decente și modeste este, în cel mai bun caz, o mască pentru alte dorințe și păcate ale inimii pe care refuz să le discut acum. Biblia nu își coboară standardele odată cu decăderea societății și a auto-numiților creștini. Slavă Domnului, El este neschimbător și nu coboară standardele odată cu depravarea pe care diavolul o promovează între oameni.

4. Argumentul că textul se referă la obiceiuri culturale este inutil cel puțin din pricina faptului că Pavel nu argumentează principiul lui cu chestiuni culturale ci cu principii biblice. În plus, în fiecare zi s-ar putea trezi cineva care mai găsește tot soiul de argumente culturale ca să mai desființeze încă un text biblic. Să nu ne lăsăm ispitiți de acești fandosiți.

5. Unii resping aceste texte și aproape vor să renunțe la creștinism datorită durității cerințelor lui. Dacă Hristos nu a devenit atât de valoros încât să-ți schimbi măcar garderoba înseamnă că nu ai nici o treabă cu reala convertire și nu L-ai cunoscut. Pe de altă parte vă invit să nu exagerați – Dumnezeu a pus niște limite care nu sunt atât de departe de gândirea naturală așa cum vor unii să dea senzația că sunt.

6. Dacă nu eşti o fată/femeie a rugăciunii nici măcar nu ar trebui să ai curajul să te apropii să studiezi aceste texte. Pavel vorbeşte despre femei credincioase care se roagă şi fac fapte bune. Aceste femei sunt cele temătoare de Dumnezeu iar cele care pretind că sunt neprihănite dar nu fac aceste lucruri se auto-înşeală şi pentru ele nu se cere decât convertirea şi apoi vom discuta despre îmbrăcăminte. Așadar, ce ne spune Duhul Sfânt despre îmbrăcăminte? Detaliile din text sunt foarte importante și înfrumusețează întreaga argumentație adusă în sprijinul principiilor lăsate:

1. Pavel începe cu expresia “de asemenea” – expresie care ne obligă să ne uităm la ce a spus mai înainte. El tocmai a vorbit despre rugăciunea bărbaților în curăție – acțiune pe care fără nici un dubiu o putem cataloga ca fiind o acțiune spirituală. Pavel spune că o femeie care se îmbracă cumva face deasemenea o acțiune spirituală.

2. Apoi Pavel face legătura între interior și exterior - între ceea ce poartă un om și ceea ce este în el însuși. Pavel spune că femeia trebuie să se roage (acțiune spirituală, pornită din interior şi exteriorizată prin limbaj) îmbrăcată(acţiune fizică, exterioară) aşa că ceea ce spui şi modul în care arăţi au o mare legătură şi legătura este inima care dictează ambele: şi rugăciunea şi îmbrăcămintea. Tu poţi spune că “Domnul se uită la inimă”, şi aşa este, dar Domnul a spus că ceea ce spui are concordanţă cu modul în care arăţi.

3. Ceea ce urmează Pavel să spună este o dorinţă a lui Dumnezeu de aceea el exprimă aceste porunci prin cuvântulvreau. Şi această vrere a Duhului Sfânt trebuie să devină vrerea oricărui bărbat şi oricărei femei: o rugăciune în curăţie şi o rugăciune ambalată într-un exterior care să o reprezinte corect.

4. Pavel prezintă acum principiul îmbrăcăminţii: în ţinută cuviincioasă şi detaliază acest principiu astfel: cu modestie şi discreţie. Ceea ce Dumnezeu urmăreşte este ca exteriorul nostru să nu atragă privirile în închinare. Când oamenii vin la biserică ei vin ca să se închine lui Dumnezeu nu ca să admire garderoba la cutare sau cutare soră. Orice lucru din închinare ce atrage privirile oamenilor de la închinare către acel lucru este un păcat pe care Dumnezeu îl detestă. Imaginează-ţi ce faci – atragi atenţia şi focalizarea oamenilor de la Dumnezeu către tine – un om mizerabil care are nevoie la fel de mult ca şi acel om de harul lui Dumnezeu. Mai mult, transformi acel loc şi acel timp al închinării într-un loc în care se nasc pofte şi se fac aprecieri pofticioase perfide. Poate spui că ar trebui ca respectivul sau respectiva să se abţină- însă în timp ce tu poţi spune multe Dumnezeu spune să nu mergi contra lucrurilor naturale şi să pui sub nasul unui om ceva ce îl face să strănute. Domnul nu îi spune lui să nu strănute ci tu să-ţi iei ispita de acolo. Este un lucru neîngăduit – să iei privirea oamenilor de la crucea lui Hristos şi să o atragi, prin îmbrăcăminte, către propria persoană. Ar trebui să deschizi larg dulapul, să nu uiţi nici o piesă din garderobă şi să treci cu aceste principii peste tot ceea ce porţi. Este această haină o reprezentare a modestiei (simplitate cu un iz de sobrietate şi sfială)? sau a discreţiei?

5. Cu siguranţă există persoane care vor redefini ce înseamnă modestia şi discreţia şi potrivit naturii păcătoase a omului se vor găsi oameni care vor umbla dezbrăcaţi în numele unei modestii redefinite. Duhul Domnului a ştiut aceste porniri perverse şi ne-a lăsat câteva (nu toate) exemple din ceea ce nu înseamnă modestie şi discreţie: împletituri de păr, aur......