Cum să trăiești cu inima frântă

Cum sa trăiești cu inima frântă

Când întunericul coboară tăcut peste suflet, când tentaculele lui vor să ne duc în adâncurile neființei, când noaptea necredinței se arată la orizont, să încercăm sa aprindem o lumină! Lumina credinței si iubirii care, se spune că poate lumina și cea mai neagră beznă. Nu este ușor. O stiu acum mai bine decât oricine. Dupa moartea iubitului nostru băiat Emanuel, in urma cu 11 luni, viața ne-a fost schimbată pentru totdeauna…

Durerea si disperarea nu pot fi spuse. Nu sunt cuvinte in vocabularul lumii noastre care să le poata cuprinde. Atâtea lacrimi in fiecare zi, atâtea întrebări fără răspuns, atâtea vise neîmplinite… Mai merită să lupți pentru ceva, să speri, să trăiești?

Un vis care încearcă să prindă contur ne trezește din somnul deznădejdii. Sub poza de profil, Emanuel avea un motto care ne provoacă: “Cea mai importantă si urgentă intrebare este: ce facem noi pentru alții.” Era implicat în unele proiecte de la Valea Calugareasca, o misiune atat de nobila pentru un tanar de 22 de ani. Ii plăcea să aducă speranță și zâmbete in inimile oamenilor.

Așa s-a născut dorința de a construi “Centrul Social Emanuel”. Am plecat la drum, la inceput de August, fara nici un ban si fara nici un voluntar. Doar o mica credință si speranța ca Dumnezeu va trimite oamenii potriviți si materialele de care avem nevoie. Deja vedem intamplandu-se minuni in fiecare zi. Meseriași din diferite zone au venit sa lucreze si mulți au donat din puținul lor pentru materiale. Centrul Social Emanuel va avea un cabinet, pentru ca medici voluntari să ofere consultații gratuite. O bucătărie unde vrem sa gătim pentru bătrâni și copii săraci. De asemenea va fi o sală de fitness și o sală de conferințe.

Un vis care a devenit realitate in doar 4 luni de zile. Pentru mine este un miracol. Mă uit în urmă și văd câmpul plin de ciulini la început de vară. Acum privesc o construcție terminată în care se pot face atât de multe programme. Provocarea continuă. Ca proiectele acestea să prindă viață avem nevoie de voluntari si fonduri. Credem că la timpul potrivit vor veni. Orice ajutor este binevenit acum. Ca să oferim un cadru legal dezvoltării proiectelor de voluntariat și filantropie am înființat ”Asociația Emanuel Un Act de Bunătate”. Cred ca împreună putem aduce speranță în multe inimi greu încercate.

Durerea din inimă nu dispare niciodată. Apar însă petece de cer la orizont atunci când slujim celorlalți dezinteresat. Dacă ne izolăm si ne concentrăm asupra propriilor probleme, depresia ne cuprinde fiecare ungher al sufletului. Putem alege să canalizam energia noastră spre bine. Și să sperăm că într-o zi Dumnezeu va reașeza lumea pe fagașul inițial. Până atunci, să aprindem o lumină in viața altora. Pentru că cei care luminează pe alții trăiesc și ei in lumină!

Savu Isvoras, Asociația Emanuel Un Act de Bunătate

unactdebunatate. ro