Credincioşia

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Pastor Ioan COCIRTEU -BCB2

EDITORIAL ROADA DUHULUI - CREDINCIOSIA

„Roada Duhului, dimpotrivă, este: ...credincioşia...”Galateni 5: 22

Această parte din roada Duhului Sfânt ne îndreaptă atenţia spre omul lăuntric. Duhul Sfânt lucrează în noi, pentru ca El să poată lucra prin noi. Atunci când în omul lăuntric suntem ceea ce trebuie să fim, vom aduce roadă, multă roadă.

Apostolul Pavel a spus: „Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos.”

Sunt câteva aspecte distincte în care trebuie să ne dovedim credincioşi:

Să fim credincioşi în mărturia noastră.

Credincioşia în lucrurile mărunte este unul din testele cele mai sigure pentru dovedirea caracterului nostru. Domnul Isus a spus: „Ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri...” Apostolul Petru scoate în evidenţă diferenţa dintre cei care umblă în credincioşie cu Dumnezeu şi cei care se lasă murdăriţi de lucrurile lumii: „Ar fi fost mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea neprihănirii, decât, după ce au cunoscut- o, să se întoarcă de la porunca sfântă, care le fusese dată.” (2 Petru 2: 21)

Să fim credincioşi în responsabilităţile noastre.

Ca unor credincioşi maturi, Dumnezeu ne-a încredinţat anumite responsabilităţi. Când suntem neascultători şi refuzăm să le acceptăm, suntem de fapt necredincioşi. Pe de altă parte, când suntem credincioşi, înseamnă că am acceptat responsabilităţile pe care ni le- a încredinţat Dumnezeu.

Cu siguranţă, creşterea multora dintre noi este mult mai înceată decât ar putea fi, tocmai pentru că Îi refuzăm Duhului Sfânt stăpânirea asupra tuturor domeniilor vieţii. Ar trebui să ne caracterizeze ascultarea imediată, în credincioşie, prin care să- I permitem lui Dumnezeu prin Duhul să intervină în viaţa noastră.

Să fim credincioşi în sfârşitul nostru.

Marele Pavel ne inspiră în ceea ce priveşte maniera binecuvântată de a ne încheia viaţa. În clipele premergătoare execuţiei, Pavel a putut spune fără ezitare: „M- am luptat lupta cea bună, mi- am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi- o va da, în „ziua aceea”, Domnul, Judecătorul cel drept.” (2 Timotei 4: 8, 9).

Oricâte ar fi fost căderile lui Pavel şi oricât de mic se simţea el în ce priveşte desăvârşirea, el ştia că I-a fost credincios Domnului până la sfârşit.

Răsplata finală pentru credincioşie este menţionată în Apocalipsa 2: 20: „Fii credincios până la moarte, şi- ţi voi da cununa vieţii.”

PASTOR IOAN COCIRTEU