Astăzi

"Isus...i-a zis:...astăzi trebuie să rămân în casa ta." (Luca 19:5)

Nu există ziua de mâine, nici ziua de ieri. Există doar "astăzi", în fiecare zi câte un astăzi. Realităţii vii i s-a acordat această unică şansă a prezentului irepetibil - starea de actualitate. Cu aceste cărămizi ţi-ai clădit trecutul, din acelaşi material îţi vei înălţa viitorul. Nu există nici un ieri, nici un mâine, există doar un "a fost un azi" şi "va fi un azi". Doar în imaginaţie, poţi ieşi afară din timp putând să-ţi depăşeşti momentul trăirii. Întreaga realitate are doar o zi - astă zi, adică "astăzi" Foloseşte-ţi ziua pentru că ieri înseamnă "nici un astăzi", iar mâine ar putea însemna sau nu, un nou "astăzi".

Certitudinea este a prezentului, mereu subjugat desfăşurării. Întotdeauna este aşa.

Domnul Isus, răstignit pe cruce între tâlhari, a spus unuia dintre ei: "Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu mine în rai." (Luca 23:4)3. Care dintre noi poate înţelege semnificaţia acelui "astăzi" din cuvintele Domnului Isus? Oare tâlharul a fost în rai doar aşa, într-o vizită de curtoazie? Oare acum nu mai este acolo? Desigur că nu putem să înţelegem sub această formă realitatea mântuitoare. Tâlharul este în rai din acel "astăzi" care era, persistă acum în raiul lui Dumnezeu şi va rămâne veşnic. "Astăzi", cuprins în taina mântuirii, deformează realitatea. Jertfa salvatoare a Domnului Isus îşi desfăşoară cuprinsul în necuprins, a fost, este şi va fi. În lumile superioare ale spiritului, timpul nu curge. De aceea pe Dumnezeu îl putem înţelege numai din perspectiva realităţii şi a prezentului. În afara acestora bâjbâim în presupuneri şi aparenţe înşelătoare.

Să urmărim pe aceste coordonate două momente în desfăşurarea lor temporală:

Psalmistul celui de-al doilea psalm spune în versetul 7: "Tu eşti Fiul meu, astăzi te-am născut."
Pe de altă parte evanghelistul Luca afirmă în Luca 2:11 "Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor..." Dacă nu vom da înţeles transcedental acestui "astăzi", vom rătăci în ambiguităţi, întrebând poate: "Când s-a născut Domnul Isus? Pe vremea lui David sau pe vremea lui Luca?" În interpretarea însă a lui "astăzi", ca o realitate permanentă, dă un înţeles împlicit transcedentalului. În acest context putem permanentiza în noi realitatea mântuitoare.

Parcă, totuşi apostolului Pavel, i s-a destăinuit acest miracol atemporal cel mai vădit. Dumnezeu parcă a scris evreilor cu o pană măiastră, în dictarea lui Pavel: "Îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice astăzi." (Evrei 3:13). Pavel ştia prin urmare că: în fiecare zi este astăzi.

Trăieşte această realitate tainică a lui "astăzi".

Vino spre singura zi ce există: "astăzi".

Aceasta este ziua ta, nu-ţi împietri inima.

Încă aparţii lui "astăzi" şi "astăzi" îţi poate aparţine. Există doar o singură zi: ASTĂZI !