Cand clipa de intarziere aduce o vesnicie de ajuns prea tarziu

Daca azi nu il asculti pe Dumnezeu, va veni o vreme cand iti vei lua papagalul din colivie, pestii din acvariu, porcusorul tau de guineea, gainile din curte, oile din staule si boii din grajduri si il vei cauta pe Dumnezeu fara sa il mai poti gasi. (Osea 5:6 : "Vor merge cu oile şi boii lor să caute pe Domnul, dar nu-l vor găsi nicidecum: căci S'a depărtat din mijlocul lor. ")

            Nespus de ciudat este faptul ca noi inca masuram scurgerea vietii in timp. Eu cred ca sunt doar clipe. Interesant cum avem intotdeauna timp pentru lucrurile care ne fac noua placere. Avem timp de stat la povesti cu prietenii dar nu de partasie cu fratii, de vorbit pe mess dar nu fata in fata, de ras in hohote dar nu de plans in odaita in care, doar paianjenii mai petrec timp cu tesutul de panza pentru viitoarea masa de pranz numita musca.

            Insa am remarcat ca de cele mai multe ori nu timpul ci clipele fac diferenta. Timpul este parca o masa prea compacta, relativa si vaga ca si notiune. Ca fiinte muritoare cred ca mai bine ne incadram in clipe. Atat suntem noi: clipe. Si uneori nu e nevoie de mai mult timp ca sa iti compromiti vesnicia.

            Aceea atipeala de o clipa de la miezul noptii a decis vesnicia a cinci fecioare. Au ramas afara cu tot cu candela ca doar daca pana atunci au dormit pe Biblie acum aveau timp de ea si cum in somn nu te poti ruga, desi unii pun la numar si visele, ca sa isi impace constiinta, au facut-o in fata unei usi inchise cu staruinta vesniciei celor ajunsi prea tarziu.

            M-am tot intrebat si am incercat sa caut o gresala a unui prooroc din Scriptura, Samuel. Probabil ca nu are nici una evidenta pe paginile Biblie dar daca tot suntem in vremea senzationalului si unii se delecteaza enorm cu asta, remarc ca Samuel avea obiceiul sa intarzie. Ne trebuie un imparat au zis catre el, ca observam ca tu nu ai de gand sa mori. Adica in privinta asta era cam intarziat si ocupa functia de judecator cam de multa vreme. In 1Samuel 16:1 chiar si Dumnezeu remarca asta. El il lepadase pe Saul si Samuel intarzia inca in rugaciuni pentru el, in lacrimi. Doamne binecuvanta asemenea intarziati!

            Dar de remarcat un lucru, o clipa de intarziere care a adus o vesnicie de ajuns prea tarziu.

            1 Samuel 13:8: “A aşteptat sapte zile, după timpul hotărît de Samuel. Dar Samuel nu venea la Ghilgal, şi poporul se împrăştia de lîngă Saul.”  A aparut si el dupa, dar pentru Saul prea tarziu. Doua telefoane mobile ar fi rezolvat problema in vremea aceea. Apropo daca s-ar inventa masina timpului am putea calatori sa le ducem. A fost clipa cand Saul a pierdut imparatia pentru totdeauna si mai tarziu si pe Dumnezeu. Nu stiu cine e de vina… intarzierea lui Samuel sau nerabdarea lui Saul?

            In secolul vitezei poate intelegem cel mai bine efectele clipei. O clipa de neveghere la volanul unei masini si te duci unde ti-ai pregatit. Atipirea, acel inchis de ochi pentru nu mai mult de un minut te face sa porti zdremtele remuscarii placerilor de o clipa ale pacatelor.

            O clipa a facut diferenta celor 120 de ani in care ciocanele, lemnul, smoala au predicat despre potopul prevestit de Noe. Clipa in care Dumnezeu a inchis usa. Aceeasi trista bataie, aceleasi ingrozitoare strigate ale vesnicilor veniti prea tarziu. “Sa nu vina aici”, striga bogatul in locuinta mortilor, trimite pe Lazar ca fratii mei sa nu vina aici. Frumoase sentimente, altruist bogat, dar de ce trebuie ca iadul sa te invete asta?

            Luca 12:36: “..să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să-i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă. “

            Dumnezeu intarzie dragii mei, dar sa stam cu urechile rabdarii lipite de usa clipelor ce trec ca sa ii deschidem in clipa cand vrea sa bata la usa. Sa nu apuce sa bata, ci sa ramana uimit ca ii deschidem inainte sa bata, sa ii spunem ca l-am asteptat si cand i-am auzit pasii am deschis.

             La ce sa te mai obosesti Doamne sa bati? Noi avem deja usa clipei (numita viata) deschisa si numaram secundele dinaintea venirii tale.

                                                                                                             Vino Doamne Isuse! Amin