Mesajul stelei magilor

    Nu am nicio idee despre cum acea stea a funcţionat. Este total derutant pentru mine. Am citit aseară un articol care cuprindea patru explicaţii ştiinţifice despre cum ar fi fost posibil ca acea stea să funcţioneze. Scrie că magii au văzut steaua în est, apoi scrie că au mers la Ierusalim. Nu se specifică faptul că steaua i-ar fi îndrumat spre Ierusalim, ci scrie că ei au văzut o stea apoi s-au dus la Ierusalim. Într-un fel sau altul, nu ştiu cum, au ajuns la Ierusalim. Apoi au întrebat unde este Copilul. În Biblie scrie că Acesta se va naşte în Betleem. Deci, ei au mers cinci mile până în Betleem. Asta ar însemna drumul de aici până la autostrada 694. Și au continuat drumul, apoi steaua a apărut. Scrie că aceasta mergea înaintea lor şi că a scos în evidenţă locul în care se afla Copilul. Ce fel de stea a fost aceea?! Magii nu au fost nătângi. Ei au umblat în noapte şi au văzut cât de departe era steaua. Este posibil să vezi la 5 mile depărtare, poţi vedea chiar la 20 de mile pe un spaţiu întins. Ei ştiau că stele sunt în ceruri. Deci ce s-a întâmplat acolo? Cum a funcţionat steaua? Te poţi duce la modelul planetar al Universității şi poţi afla cum a funcţionat steaua, cel puţin o părere despre această funcţionare. Sau poţi citi articole.

    Există comete, supernove, Jupiter şi Saturn, care strălucesc în constelația Leu. Sau au existat doar ceva lumini speciale – dacă respingem întreaga teorie a astronomiei – create într-un mod miraculos de către Dumnezeu. Nu am nicio idee despre cum a funcţionat acea stea, dar în același timp nici nu are o importanță majoră. Vreau să evidenţiez motivul pentru care m-am axat pe acest subiect. M-am axat pe acest subiect deoarece există o mentalitate pe care unii din Biserică o au, pe care eu o numesc o mentalitate pentru cei marginali. Nici nu te poţi apropia de aceşti oameni deoarece de fiecare dată au câte o explicaţie pe care trebuie să o asculţi. Sau un articol - cred că deja îmi fac singur probleme. Sau o carte despre o problemă marginală absolută. Cum au ajuns mana pe pământ?! De unde au venit perpeliţele?! Ce fel de vânturi speciale au bătut acum două mii trei sute de ani de ai reuşit să despartă Marea Roşie?! Cum a trăit omul în burta peştelui?! Cum s-a oprit soarele fără ca lumea să zboare în lipsa gravității?

    Acest lucru este destul de serios. Nu aş fi deschis acest subiect dacă n-ar fi fost serios. Partea serioasă din acest subiect este aceasta: ținând cont de faptul că am întâlnit câţiva oameni de genul acesta, cel mai trist lucru este faptul că ei păreau să nu aibă o capacitate de bucurie profundă în adevărurile principale. Sfinţenia lui Dumnezeu, Gloria lui Hristos, durerea şi urâțenia păcatului, moartea, îngroparea şi decăderea naturii umane, frumuseţea crucificării, minunea îndreptățirii prin credință, lucrarea prețioasă a Duhului Sfânt sfinţind prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu, a doua venire alături de toţi îngerii şi de foc, judecata celor vii şi a celor îngropaţi, binecuvântarea veșnică de la dreapta lui Dumnezeu – dacă încerci să deschizi o conversaţie despre aceste lucruri cu acei oameni nu s-ar întâmpla nimic. Te-ar întoarce la lucrurile marginale și ar deschide discuția despre mană. E trist și periculos! Ceva este greşit. Sunt sigur că există o denumire pshilogică pentru aceasta.

    Dacă ai tendinţa de a fi aşa, consider că soluţia este să nu te speri acum şi să-i dai pastorului o explicaţie, ci să meditezi asupra crucii, la Dumnezeu. Deci care este scopul acestei discuţii? Care este scopul acestui text? Scopul este acesta: această stea, cometă, planetă, supernova, o lumină specială şi miraculoasă - orice a fost ea – nu i-a ghidat pe magi pentru că aşa a vrut ea. Dumnezeu a hotărât acest lucru, iar motivul pentru care a făcut acest lucru este de a-i aduce pe păgâni în prezența Salvatorului. Acesta este scopul. El îi acceptă şi le arată magilor că timp de 2 mii de ani S-a concentrat asupra lor. „Vă iubesc, dar n-am să mă mai concentrez asupra voastră. Credeţi în Fiul Meu şi veţi avea viaţă veşnică, dar Voi cere ca naţiuniile să aibă pasiune pentru Mine de acum înainte.”

    La începutul Evangheliei după Matei, religia este încă una a vederii, dar la sfârşitul acestei Evanghelii, este o religie a vestirii. A rămas o religie a vederii, ca în Vechiul Testament – „Vino să vezi Templul! Vino să vezi! Vino, regina din Seba! Haide să-l vezi pe Solomon. La fel ca omul înţelept. Haide! El e în Ierusalim sau în Betleem.” Dar la îndeplinirea scopului pentru care a venit Hristos pe pământ nu mai există „Vino să vezi”, ci „Du-te şi vesteşte”.