Rădăcina tuturor temerilor

Pălămida îngrozitoare -din grădina noastră sufletească -ce are ca spini și tulpinițe toate fobiile și obsesiile noastre paralizante-își are rădăcina în frica de moarte. Pentru că și creștinii se mai tem de moarte sau măcar de "momentul morții".
Citim că "cel neprihănit îndrăznește ca un leu tânăr", deci frica este o stare a inimii păcătoase, ce devine lașă. Dacă ești bun, cu bunătatea Domnului, ar trebui să te temi mai puțin.
"Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr." – Proverbele 28:1.
Cum putem să fim curajoși într-adevăr? Doar prin Duhul Sfânt. Cerând și cultivând dragostea, ca pe cea mai frumoasă floare, apoi ca pe cel mai dorit rod, din livada noastră sufletească.
1 Ioan 4:18 – "În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica, pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste."E vorba, evident, despre dragostea de Dumnezeu și de semeni.
Când păcătuiești, te temi de judecata lui Dumnezeu și poți deveni depresiv. , cu "atacuri de panică". Când învingi ispitele, devii din ce în ce mai curajos, pănă la a înfrunta martiriul.
Ajută-ne, Doamne Isuse, să ajungem la statura spirituală și la iubirea sfântă de a considera moartea doar trecerea printr-o ușă în brațele Tale!