Gânduri în miez de noapte / Midnight thoughts

Vin momente în viata când crezi ca totul e pierdut și nu mai vezi nimic în fata decât supărare. Sunt momente când nu mai poți inainta nici măcar un pas, când crucea apasă prea greu și vrei sa renunti. Momente când vezi tot ce e greșit și imperfect la tine și te gândești cum poate Dumnezeu sa iubească ființă ta.
In acel moment ridica ochii în sus și vei vedea crucea pe care a murit cel fără pata ca să poată face din noi cei greșiți operele lui de Artă. Asta face Dumnezeu... ia cioburile sparte, le pune cap la cap și le transforma în ceva minunat.
Niciodată sa nu te îndoiești de puterea lui. Crucea lui încă mai primește oameni cu sufletele zdrobite pentru a le înnoi duhul. Nu amâna. Acum e timpul sa spui nu supărării și să lași cioburile inimii tale în mana Creatorului. Îmi imaginez inima umana ca pe un obiect ale cărui detalii, instrucțiuni și metode de reparare subt cunoscute doar de Dumnezeu. Precum un inventator își cunoaște bine creația, asa și Dumnezeu ne cunoaște inima, creația lui. Și precum un părinte își iubește copilul asa ne iubește și Dumnezeu pe noi.
El știe ca greșim, ca suntem slabi și neputincioși și totuși a dat ce a avut el mai de preț pentru a salva sufletele noastre. Asa ca lasa-ti inima și sufletul în mana Celui ce știe sa le folosească, strege-ti lacrimile de pe obraji și mergi înainte căci El e chiar lângă tine, te tine în Brațe.
"In momentele de incercare si suferinta, ai vazut un singur rand de urme, pentru ca EU TE-AM LUAT IN BRATE! !"




There come moments in life when you think everything is lost and you see nothing in front of you but sadness. There are times when you can't take another step, when the cross presses too hard and you want to give up. Moments when you see everything that is wrong and imperfect in you and you think how God can love your being.
At that moment, look up and you will see the cross on which the spotless man died so that us, the wrong people, could be his work of art. That's what God does... he takes the broken pieces, puts them together and turns them into something wonderful.
Never doubt his power. His cross still receives people with broken souls to renew their spirits. Don't procrastinate. Now is the time to say no to sadness and leave the pieces of your heart in the hands of the Creator. I imagine human heart as an object whose details, instructions, and methods of repair are only known to God. Just as an inventor knows his creation well, so God knows our heart, his creation. And just as a parent loves his child, so God loves us, his kids.
He knows that we are wrong, that we are weak and powerless, and yet he gave what he valued most to save our souls. So leave your heart and soul in the hands of the One who knows how to use them, wipe the tears from your cheeks and go forward because He is right next to you, holding you in His arms.
"In the moments of trial and suffering, you saw only one row of tracks, because I HAD YOU IN MY ARMS! !"