O, Doamne, Domnul meu slăvit

" Cântarea-rugăciune - O, Doamne, Domnul meu slăvit - mărturisea fratele Niculiţă, am primit-o din partea Domnului în celula 13, la închisoarea Gherla, în luna noiembrie, anul 1959.
A fost gândită în timp ce toţi deţinuţii ne aflam pe burtă sub pat, ca pedeapsă din partea gardienilor.
Eu mă aflam lângă Richard Wurmbrand, și pentru că nu încăpeam bine sub pat, pentru că amândoi eram înalți de statură, gardienii s-au suit cu cizmele pe noi."
Oare poetul și scriitorul dăruit cu atâta har în cântare și meditații, să nu fi avut cuvinte mai alese despre aceste suferinţe, să nu le fi putut descrie măcar mai amănunţit, să fi împărtășit
impresii trăite în atâtea ore de tortură, atâtea luni de anchete, atâția ani de frig, foame și amenintări și umilinţe inimaginabile?
Am spus și în introducerea acestei cărţi că fratele Niculiţă avea convingerea că, dacă Domnul Isus nu a scris nimic în timpul vieţii Sale pământești despre lucrările pe care le-a
făcut, nici dânsul nu este chemat să scrie despre suferinţele îndurate în închisoare.
Totuși, cât de lungi și cât de grele au fost acele ore de stat pe cimentul gol, iarna, în celulă fără foc și îmbrăcați cu ţinută de vară, adică pantaloni scurți și bluze cu mânecă scurtă.
Dacă ar fi să credem că viaţa fratelui Niculiţă este relatată, totuși, în cântările dânsului, cum au afirmat unii frați, atunci această cântare-rugăciune este printre puţinele care lasă
să se întrevadă câte ceva din suferinţele grele îndurate în temniţă!
În cer vom afla cu toţii, tot ce este ascuns acum, fie bine, fie rău, și mare răsplată vor avea cei care nu au trâmbiţat binele făcut și care nu s-au plâns de suferinţele îndurate pentru Numele Domnului Isus!
Credem că Domnul ne va da, și nouă și acestor
credincioși scumpi, cu bucurie, Împărăția Sa veșnică! Slăvit să fie Domnul!

***

1. O, Doamne, Domnul meu slăvit,
De omul rău mă scapă,
/: Căci mâna-i crudă m-a lovit,
Și ura-i mă adapă! :/

2. Nu-ngădui să fiu lăsat
În mâna lui tirană,
/: Că-i fără milă şi-n păcat,
Îşi caută el hrană! :/

3. Să cad mai bine-n mâna Ta
Că-i plină de-ndurare,
/: Și-n încercarea cea mai grea,
Mi-aduce alinare! :/

4. Scurtează timpul rânduit,
Să-ncerce slaba-mi viaţă,
/: Căci ştii cât sunt de mărginit,
Și chinul greu mă-ngheaţă. :/

5. Ascultă rugăciunea mea,
Adu-mi a Ta scăpare,
/: Și Numele-Ţi voi înălţa
Prin viaţă şi cântare!

Cântările Harului, volumul 1, cântarea 5