Să nu stricăm adevărul!

"Această cântare a fost compusă de fratele Niculiță în închisoare, fără creion și fără hârtie, ci numai în memorie, așa cum au fost compuse toate cele 360 de cântări cuprinse în Cântările Harului volumul 1", relatează fratele Petru Popovici în cartea "Istoricul unor cântări binecuvântate."
În închisoare, pe lângă autorități, și unii credincioși au făcut mari presiuni asupra fratelui Niculiță, să retracteze învățătura primită din Cuvântul lui Dumnezeu, întrucât nu e cinstit să ne numim ortodocși, fără o supunere totală la învățăturile și practicile Bisericii Ortodoxe.
Răspunsul hotărât la aceste mari presiuni și impuneri chiar, a fost: "Eu m-am predat Domnului, și nu pot să cred și să trăiesc învățături care sunt străine de Cuvântul scris al Noului Testament, pentru că îmi trăiesc viaţa numai odată, și vreau s-o trăiesc ascultând de Evanghelie."
În acea perioadă de luptă spirituală, fratelui Niculiță i-a fost de mare folos să cugete la textul din 2 Corinteni, cap. 2, versetul 17: "Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulţi, ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos."
Atunci a compus această cântare care arată că vor fi trași la răspundere la marea judecată, cei care strică Cuvântul lui Dumnezeu. Stricarea unei învăţături a Sfintelor Scripturi este un păcat mai mare decât netrăirea aceleiași învățături, întrucât o învățătură stricată face rău tuturor celor care o primesc, și ne facem vinovaţi de sângele lor, dacă îi învățăm ceea ce nu scrie, sau scrie altfel în Scriptură.
Adevărul apărat de fratele Niculiță, credinţa dată sfinților odată pentru totdeauna, este "credința care lucrează prin dragoste", credința care duce la unitatea copiilor lui Dumnezeu!
Slăvit să fie Domnul!

***

1. Să nu stricăm adevărul
Preasfintelor Scripturi!
Să nu stricăm adevărul,
Cu alte-nvăţături!

R1: Căci cine strică un cuvânt
Din Sfânta Carte dată,
Cădea-va-n mâna Celui Sfânt,
La dreapta judecată...

2. Să nu-ncurcăm adevărul
Cereştilor puteri!
Să nu-ncurcăm adevărul,
Cu omeneşti păreri!

R2: Căci cine-ncurcă drumul viu
Şi calea cea curată,
Pieri-va-n veşnicul pustiu
La dreapta judecată.

3. Să nu-ntinăm adevărul
Cel sfânt şi minunat!
Să nu-ntinăm adevărul,
Prin pofte şi păcat!

R3: Căci cine-Ţi va sluji, Isus,
Cu inima-ntinată,
Cădea-va, pentru veci, răpus
La dreapta judecată.

4. Să înălţăm adevărul,
Mai sus şi mai frumos!
Să înălţăm adevărul!
El e întreg, Hristos!

R4: Căci cine nalță-n viața sa,
Ființa minunată,
Și Domnul-I va nălța așa,
La dreapta judecată! !

Cântările Harului, Volumul 1, cântarea 77