"Osea. Capitolul 8"

Categorie:  Cartile Bibliei
 

În acest capitol, Domnul îi avertizează cu glas tare în legătură cu judecata necruţătoare care avea să vină. „Pune trâmbiţa la gura ta! El vine ca un vultur împotriva casei lui Yahve“. Sunt aceleaşi imagini simbolice folosite de Domnul în Matei 24 , unde ucenicilor li se spune despre sunetul puternic de trâmbiţă şi de vulturii care se vor strânge la sfârşitul veacului. Trâmbiţa este, în mod clar, anunţul scopului lui Dumnezeu într-o chestiune oarecare. Aici este sunetul judecăţii iminente, după cum în profeţiile ulterioare ale Domnului trâmbiţa cheamă pe evreii, sau, mai curând, pe Israel risipiţi să se strângă laolaltă. Vulturii sunt un simbol al instrumentelor răzbunării divine, ei abătându-se cu siguranţă şi rapiditate asupra prăzii. Fac acum referire la ambele pentru a ilustra unitatea surprinzătoare a scripturii şi pentru a arăta cum, de la început până la sfârşit, folosirea simbolurilor este guvernată de înţelepciunea desăvârşită a lui Dumnezeu. Acesta este un ajutor semnificativ pentru o interpretare corectă, deoarece, dacă profeţii ar fi folosit fiecare propriile lui expresii specifice, atunci înţelegerea scripturii ar fi fost ceva incomparabil mai dificil. Există un limbaj bine definit al simbolurilor folosite în Biblie şi, odată ce am înţeles un simbol într-un pasaj, el are aceeaşi semnificaţie în alt pasaj, fiind de ajutor în ceea ce altfel s-ar dovedi mult mai greu de înţeles. Dar este bine de reţinut că, sub aspect al profunzimii, Noul Testament depăşeşte Vechiul Testament, şi, cu toate că mulţi se plâng de dificultăţile limbii ebraice, ele nu sunt de aceeaşi natură, ci se datorează unei relaţii diferite.

„Vor striga către Mine: «Dumnezeul meu, noi Te cunoaştem, noi, Israel!»“ Era doar o mărturisire cu buzele. „Israel a lepădat binele; vrăjmaşul îl va urmări. Şi-au pus împăraţi, dar nu prin Mine; au făcut căpetenii şi Eu n-am ştiut; şi-au făcut idoli din argintul lor şi din aurul lor, ca să fie nimiciţi. Samario, viţelul tău te-a lepădat; mânia Mea s-a aprins împotriva lor; până când vor fi ei incapabili de curăţie? Pentru că din Israel este şi acesta: un meşter l-a făcut, şi el nu este Dumnezeu; pentru că viţelul Samariei va fi sfărâmat. Pentru că au semănat vânt vor secera furtună. Nu este nici un fir de grâu; dacă ar răsări, n-ar da făină; şi dacă ar da, străinii o vor înghiţi negreşit. Israel este înghiţit: acum sunt printre naţiuni ca un vas în care nu-ţi găseşti plăcerea“.

În duh, profetul vede poporul deja în captivitate dar nu nimicit, fiind risipiţi printre naţiuni, dar niciodată asimilaţi cu ceilalţi, dispreţuiţi ca nimeni alţii, dar supravieţuind tuturor cruzimilor şi ruşinii până în ziua de azi. „Pentru că s-au suit în Asiria ca un măgar sălbatic, singuratic; Efraim şi-a tocmit iubiţi. Da, deşi au dat ei daruri printre naţiuni, acum îi voi aduna şi vor începe să fie strâmtoraţi sub asuprirea împăratului căpeteniilor“. Aceasta era marea ofensă adusă lui Dumnezeu, pe care Îl părăsiseră şi Îl uitaseră, fără de care El S-ar fi arătat cu siguranţă pentru a-i elibera, cum a făcut pentru Iuda. Ei au căutat protecţie la Asiria aşa că acolo au fost deportaţi spre ruşinea lor. „Pentru că Efraim a înmulţit altarele, ca să păcătuiască, altarele îi vor fi pentru a păcătui“. Aceasta era cealaltă mare călcare de lege a lor care a produs numai rău şi durere. „I-am scris mulţimea de lucruri ale legii Mele; ele sunt socotite ca un lucru străin. Ei înjunghie carne pentru jertfele darurilor Mele şi o mănâncă; Domnul nu găseşte plăcere în ele; acum El Îşi va aminti de nelegiuirea lor şi va cerceta păcatele lor; ei se vor întoarce în Egipt. Dar Israel a uitat pe Creatorul său şi construieşte palate; şi Iuda a înmulţit cetăţile întărite. Dar Eu voi trimite foc asupra cetăţilor lui şi va mistui palatele lor“. Poate să fie o diferenţă în ceea ce priveşte măsura îndepărtării: Israel L-a părăsit pe Dumnezeul cel adevărat, iar Iuda se încredea în cetăţile lui întărite, dar judecata avea să arate că Dumnezeu nu este indiferent, nici într-un caz, nici în celălalt, faţă de dezonoarea care I-a fost adusă. Denunţul este aici mult prea clar pentru a mai fi necesare explicaţii.

sursa: https://comori.org/