Izvorul nesecat

1. Alergam de-atata vreme insetati la vechi izvoare
Insa sufletul tot geme inima mereu ne doare
Alergam prin locuri stranii spre a ne gasi odihna
Ne-am pierdut din viata anii si nadejdea si lumina
Au fost clipe minunate cand am cunoscut izvorul
Ne-nchinam in unitate ne marturiseam chiar dorul
Nu stiam ce e rusinea nepasarea aroganta
Daruiam camasa painea de era nevoie viata

R: /: Prosternuti in rugaciune laudam pe Cel Prea Sfant
Si sorbind din ape bune eram plini de Duhul Sfant
Le vorbeam de mantuire celor ce ne dusmaneau
Din duhovniceasca fire imnuri sfinte izvorau :/

2. Purtam sarcinile grele celor obositi pe cale
Iar izvoarele rebele ramaneau uscate-n vale
Cursul apelor curate satura intreg poporul
Inimile insetate urmareau cum vine norul
Si azi izvorul nesecat curge limpede-n genune
Noi cu timpul ne-am schimbat nu mai vrem izvoare bune
Pune Doamne-n noi dorinta s’alergam ca altadat
Sa ne saturam fiinta la izvorul nesecat.