De ce zăbovești, o, amice?

1. De ce zăboveşti, o, amice-a veni
la Isus chiar acum? O, de ce?
De ce tot mai stai pe-ale tale cărări şi nu vii,
te întreb azi, de ce?
O, te-ntoarce şi vino grăbit cât mai poţi
să primeşti mântuirea prin har!
/: Iar de nu, iar de nu în curând
tu vei plânge cu-amar! :/

R: Ce minunat (O, ce minunat)
E să fii cu Isus! (În veşnicii!)
Deci numai prin El (Da, numai prin El)
Poţi fi azi salvat! (O, ce minunat!)
Inima ta (Da, inima ta)
Predă-o acum (Lui pe deplin)
Și El va lucra (Cu inima ta)
În lucrul divin! (Da-n lucrul divin!)

2. Căci Domnul vieţii-a murit pentru tine
pe-o cruce, între doi tâlhari,
Ca prin a Lui jertfă din negura morţii,
amicul meu, azi să tresari.
Și apoi din râul vieţii
să bei liniştit, fericit de nespus,
/: Iar apoi, tot prin har,
vei trăi în Eden cu Isus! :/

3. Ce chemare măreaţă te-ndeamnă,
și tu tot mai stai trist şi nepăsător!
Ce bun este Domnul, căci tot te mai cheamă
să vii ca să-ţi fie Păstor!
Te căieşte, te smulge din lanţul
celui ce legat te-a ţinut pân-acum!
/: Fericit tu vei fi de-ai să mergi
cu Isus pe-al Său drum! :/