Ziua cercetării (1 Petru 2.12)

Categorie: Studiu biblic

„ … să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării [gr. episkopēs „vizitei, supravegherii”]”. (I Petru 2 : 12)

Oare la ce se referă expresia ziua cercetării ?

Acest text poate fi asociat cu Luca 19 : 41 – 44 unde scrie că atunci :

„Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea şi a zis : „Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea ! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.

Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi

• te vor înconjura cu şanţuri,
• te vor împresura şi
• te vor strânge din toate părţile :
• te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău ; şi
• nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată [gr. episkopēs]”.

În ambele pasaje Biblice este folosit gr. episkopēs. Dar revenim la întrebarea iniţială. La ce se referă expresia ziua cercetării ?

Gr. episkopé provine din epi („pe”) şi skopéō („a se uita cu atenţie”) şi are sensul de „vizită personală”. Este momentul acela în care Dumnezeu este mai aproape de un om, iar el realizează acest lucru (ÎL simte pe Dumnezeu) şi ştie că El îi vorbeşte !

Dar decizia de-a-L asculta sau de-a nu I Se supune, îi aparţine. Însă omul care are parte de acest eveniment nu poate fi sigur că va mai avea parte de aşa ceva.

În cazul poporului Evreu, ştim foarte bine că Domnul Isus, după Înviere nu le-a mai făcut o astfel de vizită în Ierusalim, în aşa fel încât toţi să-L vadă.

Celor sinceri, Domnul Isus le-a vorbit, li S-a arătat, i-a încurajat, dar ceilalţi, (cei mai mulţi), au primit o altă informaţie (pe care au crezut-o), cum că după moartea Lui, s-ar fi întâmplat alte lucruri (a se vedea Matei 28 : 11 – 15).

Şi în viaţa apostolului Pavel, găsim scris că prin el Dumnezeu le-a vorbit unor oameni care au avut ocazia de-a-L primi în viaţa lor pe Domnul Isus :

„Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască ; pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi …”

Când au auzit ei de învierea morţilor, unii îşi băteau joc, iar alţii au zis : „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată”. (Faptele Apostolilor 17 : 30 -32)

Altă dată, apostolul Pavel nu a mai fost la ei, dar unii dintre ei spuneau vorbind ironic că : „ Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată”.

Numai că data vizitei Divine, nu o poate stabili omul (când să vină Dumnezeu la el), ci Dumnezeu hotărăşte la cine şi când vine !

Omul poate primi Cuvântul Lui Dumnezeu sau I Se poate împotrivi ! Dar o astfel de reacţie poate să îl coste, pe cel ce I Se împotriveşte !

Apostolul Pavel le-a scris credincioşilor din Tesalonic (cu aproape două mii de ani în urmă :

„Căci taina fărădelegii a şi început să lucreze ; trebuie numai ca cel ce o opreşte acum să fie luat din drumul ei.

Şi atunci se va arăta acel nelegiuit pe care Domnul Isus îl va nimici cu suflarea gurii Sale şi-l va prăpădi cu arătarea venirii Sale.

Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne şi puteri mincinoase şi cu toate amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi.

Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi”. (II Tesaloniceni 2 : 7 – 12)

Un exemplu al unei vizite Divine (o zi a cercetării) este în Geneza 19 : 26 unde scrie că, în perioada aceea a cercetării Lui Dumnezeu :

„Nevasta lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut într-un stâlp de sare”. Le-au fost îngăduite relativ multe abateri în noaptea aceea, dar aceasta nu a mai fost trecută cu vederea.

Probabil, soţia lui Lot, a crezut că din moment ce Dumnezeu i-a tot îngăduit, poate negocia şi cu păzirea Cuvântului Lui Dumnezeu :

„Scapă-ţi viaţa ; să nu te uiţi înapoi şi să nu te opreşti în vreun loc din câmpie : scapă la munte, ca să nu pieri”. (Geneza 19 : 17)

Nu a realizat că a întrecut măsura harului care îi era acordat.

[Cine ştie de fapt, cât este harul Lui Dumnezeu pentru el şi până unde poate întinde coarda ?]

Împietrirea este termenul care reiese din istoria vieţii soţiei lui Lot, cea care a privit înapoi exact atunci când timpul era foarte preţios, deoarece stătea să înceapă judecata Lui Dumnezeu !

Nu s-a folosit de ocazia extraordinară pe care o avea. Poate că nu ştia că acolo erau îngeri, (din moment ce arătau ca nişte oameni obişnuiţi). În Biblie scrie despre ei că :

„Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara ; şi Lot şedea la poarta Sodomei. Când i-a văzut Lot, s-a sculat, le-a ieşit înainte şi s-a plecat până la pământ. Apoi a zis :

„Domnii mei, intraţi, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămâneţi peste noapte în ea şi spălaţi-vă picioarele ; mâine vă veţi scula de dimineaţă şi vă veţi vedea de drum”.

„Nu”, au răspuns ei, „ci vom petrece noaptea în uliţă.” Dar Lot a stăruit de ei până au venit şi au intrat în casa lui. Le-a pregătit o cină, a pus să coacă azime şi au mâncat”. (Geneza 19 : 1 – 2)

Despre vizită s-a aflat în cetate şi locuitori de acolo vin la Lot şi-l întreabă :

„Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta ?” (Geneza 19 : 5) El le răspunde : „ … nu faceţi nimic acestor oameni … ”. (Geneza 19 : 8)

În versetele 10 şi 12, tot despre ei scrie că : „ … bărbaţii aceia au întins mâna, au tras pe Lot înăuntru la ei în casă şi au încuiat uşa … Bărbaţii aceia au zis lui Lot … ”. Relatarea continuă :

„Când s-a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot, zicând : „Scoală-te, ia-ţi nevasta şi cele două fete, care se află aici, ca să nu pieri şi tu în nelegiuirea cetăţii.”

Şi, fiindcă Lot zăbovea, bărbaţii aceia l-au apucat de mână, pe el, pe nevasta sa şi pe cele două fete ale lui, căci Domnul voia să-l cruţe ; l-au scos şi l-au lăsat afară din cetate”. (Geneza 19 : 15 – 16)

[Este interesant de observat cum pot privi pe cineva … ce cred despre el şi cât de diferit poate fi el de tot ce cred eu despre el.

În Sodoma erau veniţi doi îngeri, dar pentru pământeni erau simpli oameni, doi bărbaţi care păreau a fi foarte importanţi / doi domni …

Oare ni se poate întâmpla şi nouă aşa ceva ?]

„Domnul voia să-l cruţe” dar soţia lui n-a acceptat forma de mântuire pe care Dumnezeu a dorit-o pentru ei !

Încăpăţânările pot fi foarte păgubitoare, de aceea trebuie să iau foarte în serios Cuvântul Lui Dumnezeu :

„Să luăm, dar, bine seama, că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu.

Căci şi nouă ni s-a adus o veste bună ca şi lor ; dar lor Cuvântul care le-a fost propovăduit, nu le-a ajutat la nimic, pentru că n-a găsit credinţă la cei ce l-au auzit”. (Evrei 4 : 1 – 2)

Sursa: CEZAREEA