"Ispitirea Domnului Isus sau Abaterea de la trăirea prin credinţă [Matei 4.1–11]"

Categorie: Studiu biblic

Diavolul este cel care vine la noi cu „gânduri de ale oamenilor” (Matei 16 : 23), care au ca scop abaterea de la credinţă, de la trăirea prin credinţă, (a se vedea Faptele Apostolilor capitolul 13 : 8 unde scrie : „căuta să abată pe dregător de la credinţă”).

La Domnul Isus, Cel rău a venit cu trei „gânduri de ale oamenilor”. Să analizăm care sunt cele trei ispite de care avem parte şi noi !

I. În primul rând, cel rău propune : Pâine în defavoarea postului. Viaţa comodă, fără sacrificii făcute pentru Dumnezeu.

În Matei 4 : 3 sunt notate cuvintele celui rău care I-a spus Domnului Isus :

„Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pâini”.

Chiar poţi să renunţi la ceea ce vrea Duhul Sfânt de la tine … ?

„Oare cel rău , îmi vrea binele ?”

Nu, ci îşi vrea binele, pentru că dacă nu-l asculţi pe Satan, poţi să devii un om al Lui Dumnezeu, prin care vor fi înfrânţi mulţi demoni.

Cu ce preţ ? Cu preţul sacrificiilor personale, printr-o viaţă de renunţare … care nu mai este actuală, este împotriva cursului vieţii prospere, spre care tind tot mai mulţi creştini.

II. În al doilea rând, Diavolul vrea forţarea obţinerii unor rezultate spirituale supranaturale. O falsă spiritualitate, superioară celor mulţi, priviţi de sus în jos.

În Matei 4 : 5 – 6 scrie că :

„Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe streaşina Templului şi I-a zis : „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos ; căci este scris :

„El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta ; şi ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră”.

Pe Domnul Isus, cel rău nu l-a dus în Templu … ci pe Templu ! Cel rău te scoate din Templul Lui Dumnezeu, din viaţa de jertfire, de împlinire a Cuvântului Lui Dumnezeu, pentru a urmări (a forţa) împlinirea unor lucrări supranaturale.

Cel rău spunea :

„El [Dumnezeu] va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta … ”. (Matei 4 : 6)

Dar, Dumnezeu nu porunceşte îngerilor … când vrea diavolul !

De intervenţiile supranaturale ale lui Dumnezeu sigur vei avea parte … dar, doar dacă stai acolo unde te-a pus Dumnezeu !

În Evanghelia după Matei 4 : 11 scrie clar :

„Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească”.

Intervenţiile supranaturale ale lui Dumnezeu au venit în viaţa Domnului Isus (şi vin în viaţa noastră), tocmai ca urmare a pustiului, a trăirii în ascuns cu Domnul !

III. În al treilea rând, Celui rău i s-a permis să-L ducă pe Domnul Isus pe Muntele foarte înalt

Pentru noi acest munte poate simboliza acele obiectivele personale, mai mari decât este voia lui Dumnezeu pentru credinciosul respectiv. Suprasolicitarea …

În Matei 4 : 8 – 9 scrie că :

„Diavolul L-a dus apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor şi I-a zis :

„Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pământ şi Te vei închina mie”.

S-a pornit de la piatră, s-a ajuns pe Templu şi de acolo pe munte. Ispitele au fost progresive, tot mai mari. S-a urcat oferta … pentru Cel ce nu ceda : EL are parte de ispita bogăţiilor !

„Să ajungi şi tu să fii … cineva !”

Rezultate uriaşe, obţinute fără efort. Turn zgârie nori … construit pe nisip, pe nimic, fără fundaţie.

„Bună ofertă” ! Dar numai omul fără minte nu se întreabă :

„Şi ce mă voi face după ce-am acceptat compromisul cu cel rău, când va interveni Dumnezeu în viaţa mea ? La cine mai pot să apelez, când L-am respins pe Dumnezeu ?”

Dezvoltarea normală este de jos în sus. Nici pomii, nici clădirile nu cresc de sus în jos. Dezvoltarea spirituală se face prin milostenie, rugăciuni, post … izvorul puterii se află în viaţa trăită cu Dumnezeu în ascuns … nu în ochii presei neoprotestante (de exemplu), cu mult public prezent …

Concluzii :

1. Nu moare omul, dacă nu mănâncă pâine în fiecare zi ! Nu moare trupul datorită abstinenţei, (cerute de Dumnezeu), ci dimpotrivă, postul îi face bine. Dar nepostul (îmbuibarea) sigur face rău atât din punct de vedere fizic cât şi spiritual.
2. Nu moare omul dacă nu ajunge sus (pe Templu), să fie el cel mai mare de acolo … ba dimpotrivă, are viaţa mai liniştită … nu are de unde să cadă, fiind pe pământ !
3. Nu moare omul dacă nu va avea toată lumea … ba dimpotrivă, o va duce mai bine, va avea mai puţine griji !

sursa: https://www.cezareea.ro/