text Studiu biblic

Misterul Mântuirii

Sursa:

www.resursecrestine.ro

• Autor: Costel Ghioancă

(În baza Epistolei Ap. Pavel către Efeseni)

Modul în care va fi folosit termenul „mister” în rândurile de mai jos, nu are a face cu sensul de „taină” sau „sacrament” ci doar ca „ceva ascuns în trecut dar descoperit acum în Scripturi.” În epistola ap. Pavel către Efeseni (în special cap. 1 și 2) Dumnezeu ne descoperă misterul mântuirii și ne ajută să dăm răspuns la cea mai importantă întrebare a vieții: cum putem fi salvați astfel încât să ne petrecem eternitatea împreună cu Dumnezeu?

Mântuirea (salvarea) nu doar că este o temă importantă, putem spune chiar că este principalul subiect tratat de Sfânta Scriptură.

Genesa _____O ISTORIE A MÂNTUIRII _____ Apocalipsa

Planul de mântuire a lui Dumnezeu strălucește în Scriptură mai tare decât pietrele prețioase, iar cel care-i dă strălucirea este Însuși Înfăptuitorul mântuirii noastre, Domnul Isus Hristos:

Efes. 1:3 „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvântat cu tot felul de binecuvântări duhovniceşti, în locurile cereşti, în Hristos.!

1:4 „În El, Dumnezeu ne-a ales…”

1:5 „…să fim înfiați prin Isus Hristos…”

1: 7 „În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea păcatelor…”

1:10 „… spre a-și uni iarăși într-unul, în Hristos, toate lucrurile…”

1:11 „… În El am fost făcuți și moștenitori…”

1:12 „…am nădăjduit în Hristos…”

1:13 „…ați crezut în El…”

1:20 „… puterea tăriei Lui, pe care a desfășurat-o în Hristos…”

1:22 „… El I-a pus totul sub picioare…”

2:5 „… ne-a adus la viață împreună cu Hristos…”

2:6 „… să ședem împreună în locurile cerești în Hristos Isus…”

2:7 „… în bunătatea Lui față de noi în Hristos Isus …”

2:10 „… am fost zidiți în Hristos Isus…”

Misterul mântuirii, deci, poate fi rezumat din start în următoarele cuvinte: „Domnul Isus Hristos!”

Câteva întrebări fundamentale:

I. CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII MÂNTUIT?

Potrivit Scripturii, mântuirea se referă la o lucrare complexă cu implicații în trecut, prezent și viitor:

a) ÎN TRECUT (Îndreptățire, iertare)

În Efeseni 2:1-3 este descrisă starea întregii rase umane de după evenimentul Căderii, descris în Genesa 3.

„Voi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre în care trăiaţi odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. Între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti şi ale gândurilor noastre şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi.”

După Cădere, toți oamenii au ajuns:

- Să fie morți față de Dumnezeu (morți din punct de vedere spiritual);

- Să trăiască în păcat (nelegiuire);

- Să se afle sub incidența mâniei lui Dumnezeu, Care pedepsește păcatul datorită dreptății Sale;

- Dacă traducem termenul „logos” din prologul Evangheliei după Ioan (1:1) cu „sens”, versetul sună astfel: „La început era Sensul și Sensul era cu Dumnezeu și Dumnezeu era Sensul”. În consecință oamenii fără Dumnezeu sunt oameni fără Sens, fără bucurie și împlinire, fără perspectivă în viață.

Ce a făcut Dumnezeu, în Isus Hristos?

- ne-a iertat și ne-a îndreptățit (justificat) – adică nu mai suntem sub mânia lui Dumnezeu și suntem achitați de vina păcatelor noastre;

- ne-a ales înainte de întemeierea lumii ca să fim sfinți și fără prihană (1:4);

- ne-a rânduit mai dinainte ca să fim înfiați prin Isus Hristos (1:5)

- în El avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea păcatelor (1:7)

b) ÎN PREZENT: (Sfințire, asemănare cu Hristos)

- Mântuire înseamnă îndreptățire în trecut dar și sfințire, o continuă asemănare cu Hristos în prezent;

- 2:10 „Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele”;

- Sfințirea, deci se referă la o umblare zilnică cu Dumnezeu, după voia Lui.

c) ÎN VIITOR: (Glorificarea, desăvârșirea, trăirea pentru eternitate în prezența lui Dumnezeu)

- 1:11 „în El am fost făcuți și moștenitori, fiind rânduiți mai dinainte după hotărârea Aceluia care face toate după sfatul voii Sale…”;

- 2:6 „El ne-a înviat împreună și ne-a pus să ședem împreună în locurile cerești în Cristos Isus…”;

- 1:13 – suntem sigilați cu Duhul Sfânt, Care este o garanție a moșterniri noastre.

Concluzie: Mântuire înseamnă îndreptățire în trecut, sfințire în prezent și glorificare în viitor – o lucrare unitară și de neseparat a lui Dumnezeu.

Implicații:

- Cei îndreptățiți urmează calea sfințirii și a glorificării;

- Cei ce se sfințesc nu o pot face dacă în prealabil nu ar fi fost îndreptățiți, iar sfințirea lor duce la glorificare;

- Glorificați vor fi doar cei care au fost îndreptățiți și sfințiți.

Aplicații:

- Glorificarea confirmă siguranța mântuirii;

- Îndreptățirea și sfințirea testează siguranța mântuirii.

Următoarea întrebare,

II. PENTRU CE SCOP SUNTEM MÂNTUIȚI?

De ce s-ar angaja Dumnezeu într-o astfel de lucrarea măreață (mântuirea) și, mai ales, una costisitoare („în sângele Lui avem iertarea păcatelor” 1:7; vezi și 1 Petru 1:18,19)?

Există un plan și o logică divină în toate lucrurile:

- 1:4 Dumnezeu ne-a alesă să fim ca El (sfinți și fără prihană);

- 1:5 Spre a lăuda gloria (splendoarea, măreția) harului Său;

- 1:10 Spre a-și uni iarăși în Hristos toate lucrurile, cele din ceruri și de pe Pământ;

- 1:12 Să slujim de laudă gloriei Sale;

- 1:14 Câștigați…spre lauda gloriei Lui;

- 1:22 I-a pus totul sub picioare…;

- 2:7 Ca să arate nemărginita bogăție a harului Său;

Concluzie: Motivul pentru care suntem mântuiți este glorificarea lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa (harul Său) și pentru domnia Sa (este Stăpânul absolut).

Implicații:

- Potrivit Scripturii mântuirea este doar personală (fiecare în dreptul său), însă toți cei mântuiți sunt așezați prin Duhul Sfânt într-ocomunitate a mântuiților (Biserica), al cărei rol este de a se constitui ca un popor care-L glorifică pe Dumnezeu.

- Mântuirea personală și comunitatea celor mântuiți trebuie să meargă întotdeauna împreună: Tit 2:14

„El S-a dat pe Sine Însuși pentru noi ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-Și curățească un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.”

Aplicații:

1. Biserica este foarte importantă: nu trebuie să ne trăim creștinismul, rupți de comunitate;

2. Biserica este foarte importantă: asigură-te că biserica din care faci parte este „un norod al Domnului plin de râvnă pentru fapte bune”, asigură-te că biserica pe care o frecventezi este condusă de viziunea gloriei lui Dumnezeu.

Ultima întrebare,

III. CUM SUNTEM MÂNTUIȚI?

După ce am privit pe scurt la complexitatea lucrării de mântuire și la scopurile ei, vedem acum că suntem mântuiți:

a) În baza harului (îndurării) lui Dumnezeu

- 1:3 Mântuirea este o binecuvântare sau mai bine zis „un ansamblu de binecuvântări”;

- 1:4,5 În dragostea Lui ne-a rânduit;

- 1:9 A binevoit să ne descopere taina voii Sale;

- 1:11 Hotărârea Aceluia ce face toate după sfatul voii Sale;

- 1:14 Câștigați de Dumnezeu;

- 2:4 Bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit…

- 2:7 Nemărginita bogăție a harului Său

- 2:8,9 Prin har ați fost mântuiți, prin credință….nu prin fapte…

- 2:10 Suntem lucrarea Lui.

b) În baza credinței personale

Tot ce trebuie să facem este să credem (Credință înseamnă încredere totală în harul și îndurarea lui Dumnezeu arătate în sacrificiul lui Isus de la Golgota. Credința duce la pocăință, adică schimbarea modului de viață, părăsirea păcatului – 2:10 pentru faptele bune…)

- 1:13 după ce ați auzit ați crezut;

- 2:8 Prin har ați fost mântuiți, prin credință…

- Ioan 3:16 „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe Singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viață veșnică.”

Concluzie:

Mântuirea este în totalitate lucrarea lui Dumnezeu, un dar nemeritat în baza jertfei Domnului Isus și a încrederii (credinței) noastre în El.

Aplicații:

- Faptele bune sunt o consecință obligatorie a mântuirii (2:10)

- Faptele bune nu sunt o precondiție a mântuiri (2:8,9)

ÎN ÎNCHEIERE, misterul mântuirii poate fi sumarizat, așa după cum s-a arătat chiar de la început, în următoarele cuvinte: Domnul Isus Hristos! Totul este din El, prin El și pentru El.