Trebuie Crestini sa sarbatoreasca Craciunul?

 Aşa cum este sarbatorita aceasta nu este o sarbatoare crestina, dar ea a fost altoita ca sa zicem asa pe  copacul cel mare crestinesc (vezi pilda cu samanta Luca 13:18-19;Matei 13:31-32)  Pasarile din aceasta pilda care si-au facut cuib in copacul cel mare reprezinta invataturi false, pentru ca pasarile (necurate si curate) reprezinta demonii (Apocalipsa 18:2)

Apostolul Pavel spunea ca în crestinism se va ridica  un sistem nelegiuit (2 Tes. 2: 3-12).

Lepadarea de credinta n-a inceput cu miscarea de reforma din secolul al 16-lea asa cum sustin marile biserici ci chiar in zilele apostolului Pavel, caci el scrie tot aici in epistola catre Tesaloniceni ca: „ taina faradelegii, a si inceput sa lucreze….” Versetul 7.

Celelalte pilde ale Domnului: Pilda cu neghina, cu navodul, pilda cu cele trei masuri de faina (care reprezinta adevarul curat) in care o femeie (Izabela din Apocalipsa 2:20-23) a pus aluat (invataturi demonice) pana invatatura crestina a devenit un vin tulbure si amar cum zice Ieremia 51:7. Babilonul din Ieremia este acelas cu cel din Apocalipsa.

Daca punem pentru moment Biblia de o parte si deschidem cartea de istorie a evului mediu, vom vedea ca cele descrise de pildele Domnului si de epistola lui Pavel sunt zugravite intr-un tablou sinistru, reprezentat alegoric si in cartea Apocalisa.

Crestinii de astazi nu sunt bucurosi de decaderea din evul mediu si mai putin, nici Domnul Dumnezeu. In secolul al 16-lea crestinii, dar nu toti, şi-au dat seama ca crestinismul a decazut la fel ca iudaismul de pe vremea primei prezente a Domnului, si au depus un mare efort de a indrepta lucrurile, Aceasta este ilustrat tot in profetia lui Ieremia 51:9: „ am voit sa vindecam Babilonul dar nu s-a vindecat…”

Asa deci si astazi situatia crestinismului nu este mai roza, doar ca acum acei care îşi dau seama de situatie pot sa paraseasca acele invataturi si practici pagane, pot sa paraseasaca Babilonul, pentru ca   suntem in perioada ceea ce pilda numeste” seceris”, iar toti acei crestini care fac efort sa se intoarca la invataturile curate ale Evangheliei, sunt numiti grau, iar ceilalti neghina.

Craciunul este si el o traditie nimic mai mult. Serbarea lui in felul cum se face cu excese de mancare si bautura nu poate sa multumeasca pe Dumnezeu, si nici sa ne ajute sa fim mai buni. Privita din punctul de vedere a relatiilor sociale pare a fi o sarbatoare a intregirii familiilor, o bucurie a revederii cu cei dragi, o impartasire a expierentelor bune si rele de peste an udata din belsug (daca punga permite),  cu pahare de bauturi ametitoare, dupa care distractiile uneori deochiate completeaza tot tacamul. Dar  nimic, sau aproape nimic despre: „… harul lui Dumnezeu care aduce mantuire pentru toti oamenii a fost aratat (in Isus Christos)  si ne invata  s-o rupem cu paganatatea si cu poftele lumesti, si sa traim in veacul de acum cu cumpatare, dreptate si evlavie, asteptand fericita noastra nadejde,si aratarea slavei marelui nostru Dumnezeu, si Mantuitor Isus Christos. El s-a dat pe Sine insus pentru noi, ca sa ne rascumpere din orice faradelege, şi sa-Si curateasca un norod care sa fie a Lui, plin de ravna pentru fapte bune…” Tit 2:11-14

Un creştin sincer se va întreba, când a fost sărbătorit Crăciunul prima dată, când a fost asociat Anul Nou cu naşterea Domnului nostru Isus? Şi desigur Domnul spune că cei care caută vor găsi. Domnul nicăieri nu a spus ca urmaşii lui să sărbătorească naşterea lui, dar desigur a spus să sărbătorim moartea lui (1 Cor 11:25). Deci unica zi autorizată de Cuvântul lui Dumnezeu pe care o putem sărbători este moartea Domnului Isus.

Întrebarea vine atunci, au sărbătorit apostolii Crăciunul, au sărbătorit ei naşterea Domnului Isus? Credem că este o întrebarea foarte uşoară pentru noi toţi, desigur că nu. Atunci când a început să fie sărbătorită?

 Istoria ne spune foarte clar că după ce a încetat prigonirile aspre asupra creştinilor în special din partea lui Diocletian, Constantin a creştinizat Imperiu Roman, a acceptat Creştinizmul ca religie. Desigur acum scopul Imperiului Roman era ca şi toate celelalte imperii şi regate să accepte Creştinismul în locul păgânismului lor.

După cum ştim cu toţii nu e uşor să cedezi la tradiţii pe care oamenii le sărbătoresc secole la rând şi atunci a venit conceptul de a asocia unele tradiţii păgâne cu religia Creştină. Fiindcă iarna zilele sunt scurte şi nopţile sunt lungi multe popoare aveau diferite sărbători în acest timp, de exemplu germanii aveau o sărbătoare pe 25 decembrie numită Sărbătoare luminilor şi toate acestea contopite la un loc au format Crăciunul şi s-a mai adaugat şi naşterea Domnului nostru Isus Christos.