„Tatăl nostru va da Duhul Sfânt celor ce i-L cer”. În ce scop?

Singurul loc din Sfânta Scriptură unde se vorbește despre necesitatea cererii Duhului Sfânt se găsește în Evanghelia scrisă de Luca în capitolul 11 versetul 13 și sunt cuvintele Domnului Isus:

„Deci dacă voi care sunteți răi știți să dați daruri bune copiilor voștri cu cât mai mult Tatăl vostru v-a da Duhul Sfânt celor ce i-L cer”.

Nu ni se spune absolut nimic despre poziția sau opțiunea religioasă a celor celor ce i-L cer. Ci doar „celor ce i-L cer”...

Contextul în care Domnul Hristos a rostit aceste cuvinte vitale pentru viața spirituală capătă un orizont mai larg și mai luminos din moment ce citim că Mântuitorul l-a eliberat pe un îndrăcit de sub stăpânirea demonică. Apoi citim cuvintele Domnului Isus pe aceiași temă:

„Când omul cel tare și bine înarmat își păzește casa averile îi sunt la adăpost, dar dacă vine unul mai tare decât el și-l biruiește... Duhul cel rău iese afară din om... ” (Luca 11/21,2, 24)

Deci vine unul mai tare decât el...

Nu este o noutate pentru nimeni că omul este asemănat cu o casă. Această „casă” este intens disputată în scopul de a fi locuită atât de Duhul Sfânt cât și de duhurile întunericului. Hotărârea aparține fiecărui om... Modalitățile de ocupare a „casei” sunt foarte diferite:

Deși ne vrea cu gelozie pentru sine (conf Iacov 4/5) Duhul Sfânt nu intră în mod abuziv ci se poziționează la „ușă” și bate. El „bate” folosind Cuvântul lui Dumnezeu (Efes. 6/17b)Dacă cineva aude este bine dar nu-i suficient, trebuie să deschizi și nu numai atât, trebuie să-L inviți să intre...

Nu tot așa procedează și duhurile întunericului. Ele caută toate posibilitățile să intre chiar dacă nu sunt invitate. În 1Petru 5/8 citim un avertisment: „Fiți treji și vegheați, pentru că protivnicul vostru diavolul dă târcoale... ” El caută o fisură. Și dacă intră? Cu siguranță că pune stăpânire pe inima omului.

Cain a fost atenționat: „Păcatul pândește la ușă dar tu să-l stăpânești” - să nu intre - în caz contrar el te va stăpâni pe tine. Același îndemn îl scrie și Pavel celor din Roma:

„Păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor” . (Rom. 6/12) Odată intrat duhul rău te va pune în slujba stăpânului său. Despre Saul citim că era „... muncit de un duh rău”. Și sunt așa de mulți oameni stăpâniți de puterea întunericului... Până acolo că Mântuitorul i-a atenționat chiar și pe ucenici: „Nu știți de ce duh sunteți însuflețiți”! ( Luca 9/55)

Unii doresc să fie eliberați, Alții nu. Singur nu poți ieși de sub această dominație. Oameni aparent „nevinovați” robiți de tot felul de patimi. Spun „robiți” deoarece fiecare este rob lucrului de care este stăpânit. Este absolut necesar să strigi în rugăciune ca și psalmistul la Cel ce are stăpânirea asupra duhurilor:

„Doamne ajută! Doamne dă izbândă!” Te rog trimite pe Duhul Tău cel Sfânt să mă elibereze!

Și Dumnezeu va da Duhul Sfânt celor ce-L cer în acest scop - pentru că așa a promis.

Este de așteptat ca Duhul Sfânt să intervină deoarece i s-a cerut ajutorul... Cum o va face și cum va proceda?

Foarte important modul de lucru:

Deși vine vine înarmat cu sabia Duhului care este Cuvântul lui Dumnezeu, (Efes. 6/17b) între cele două „forțe rivale” nu se dă nici o dispută. Primul pas pentru „eliberarea casei” de sub stăpânirea întunericului se datorează luminii care însoțește prezența Duhului Sfânt. Pavel scrie despre sine: „Cugetul meu luminat de Duhul Sfânt”. (Rom. 9/1) Întunericul nu poate locui împreună cu lumina. Așa că duhurile părăsesc vechea „locație” și se refugiază în altă „casă” disponibilă. Imaginați-vă acum o „casă” veche stăpânită de întuneric ce ar fi putut să fie în ea? Este absolut necesar să înceapă „curățenia”. „Măturați aluatul cel vechi ca să fiți o plămădeală nouă”. (1Cor. 5/7a) Înseamnă că în procesul de „renovare” este implicată și voința omului.

Rezultatul? „Voi sunteți curați din pricina cuvântului pe care vi l-am spus”. (Ioan 15/3) Cuvântul te învață cum să faci curățenie sub îndrumarea Duhului Sfânt: „... ca unii care prin ascultarea de adevăr v-ați curățit sufletele prin Duhul”. (1Petru 1/22a)

Apoi casa este împodobită cu „podoabe sfinte”. Conf. Ps. 93/5: „... sfințenia este podoaba casei Tale”. O lucrare care îi aparține în exclusivitate Duhului Sfânt: „... sfințirea lucrată de Duhul Sfânt. Dar ce înseamnă această sfințire? Separarea casei de celelalte case și pusă deoparte pentru un scop divin. Dar... cum era de așteptat duhul cel rău s-a întors înapoi de unde plecase. „Și când vine o găsește goală, măturată și împodobită. (Matei 12/44) Nimeni și nimic nu-l împiedică să intre în ea, ba încă sunt condițiile propice de a se așeza din nou în ea. Mai aduce cu sine alți tovarăși și casa ajunge într-o stare mult mai critică decât la început.

Cum s-a ajuns aici? Ce s-a întâmplat? Ce anume mai trebuia făcut?

Casa a rămas goală, iar „golurile” sunt intens căutate. Atenție la aceste goluri deoarece ele urmează să fie umplute. Petru i-a spus lui Anania: „... pentru ce ți-a umplut Satana inima?” (Fapte 5/3a) Este bine ca ea să fie plină. Psalmistul spune despre sine: „Paharul meu este plin de dă peste el”. - dar este bine să fii atent cu ce anume. Deși era botezat în apă, Petru constată că fratele Simon este plin de fiere amară și în lanțurile fărădelegii. Cum e posibil așa ceva?

Explicația o găsim în epistola către Romani 1/28,9: „Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate. Astfel au ajuns plini de orice nelegiuire... ”

Așa că pentru a nu se ajunge aici este de datoria noastră să veghem ca „paharul nostru să fie plin... ”

Plini de roada neprihănirii (Fil 1/11) de cunoștință (Rom. 5/12) de bunătate, de râvnă (Matei 26/41) blândețe (Tit 3/2)încredere (2or. 5/68) milă (Iacov 5/11)

Plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. (Efes. 3/19)

Dacă ai ajuns aici fii sigur că ești pe calea cea bună...