Lumea (Ierihonul) sau Ce văd în „spatele” aparenţelor ? [Iosua 2.1-24]

Categorie: Studiu biblic 

În viaţă greşim atunci când privim doar la aparenţe, (de exemplu la sexualitatea greşit direcţionată a unei persoane, care niciodată nu a auzit de Isus), dar nu putem să vedem în spatele măştii de păcătuitor, pe doritorul de Isus, pentru a-l putea aduce la Mântuitorul nostru Isus Christos !

Un astfel de exemplu îl avem în viaţa Domnului Isus, (descris fiind de apostolul Ioan), în Evanghelia după Ioan 4 : 4- 42.

„Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicându-le : „Duceţi-vă de cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul.”

Cei doi oameni au plecat şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s-au culcat acolo. S-a dat de ştire împăratului din Ierihon şi i-au spus : 

„Iată că nişte oameni dintre copiii lui Israel au venit aici astă-noapte ca să iscodească ţara.” Împăratul Ierihonului a trimis la Rahav să-i spună : „Scoate afară pe bărbaţii care au venit la tine şi care au intrat în casa ta; căci au venit să iscodească ţara.” Femeia a luat pe cei doi bărbaţi şi i-a ascuns ; şi a zis :

„Este adevărat că bărbaţii aceştia au venit la mine, dar

• nu ştiam de unde sunt ; şi,
• fiindcă poarta a trebuit să se închidă noaptea, bărbaţii aceştia au ieşit afară ;
• nu ştiu unde s-au dus : grăbiţi-vă de-i urmăriţi şi-i veţi ajunge.”

Ea îi suise pe acoperiş şi-i ascunsese sub nişte mănunchiuri de in, pe care-l întinsese pe acoperiş. Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului, şi după ce au ieşit ei, s-a închis poarta. Înainte de a se culca iscoadele,

Rahav s-a suit la ei pe acoperiş şi le-a zis : „Ştiu că Domnul v-a dat ţara aceasta, căci ne-a apucat groaza de voi, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră.

Fiindcă am auzit cum, la ieşirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele Mării Roşii şi am auzit ce aţi făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon şi Og, pe care i-aţi nimicit cu desăvârşire.

De când am auzit lucrul acesta, ni s-a tăiat inima şi toţi ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră ; căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pământ.

Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că veţi avea faţă de casa tatălui meu aceeaşi bunăvoinţă pe care am avut-o eu faţă de voi. Daţi-mi un semn de încredinţare că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele şi pe toţi ai lor şi că ne veţi scăpa de la moarte.”

Bărbaţii aceia i-au răspuns: „Suntem gata să murim pentru voi, dacă nu ne daţi pe faţă; şi când Domnul ne va da ţara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoinţă şi credincioşie.” Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lângă zidul cetăţii. Şi le-a zis :

„Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întâlnească cei ce vă urmăresc ; ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce ; după aceea, să vă vedeţi de drum.” Bărbaţii aceia i-au zis:

„Iată cum vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem. La intrarea noastră în ţară, leagă funia aceasta de fir cărămiziu la fereastra prin care ne-ai coborât şi strânge la tine în casă pe tatăl tău, pe mama ta, pe fraţii tăi şi pe toată familia tatălui tău.

Dacă vreunul din ei va ieşi pe poarta casei tale, ca să meargă afară pe uliţă, sângele lui va cădea asupra capului lui, şi noi vom fi nevinovaţi: dar dacă va pune cineva mâna pe vreunul din cei ce vor fi cu tine în casă, sângele lui va cădea asupra capului nostru. Şi dacă ne vei da pe faţă, vom fi dezlegaţi de jurământul pe care ne-ai pus să-l facem.”

Ea a răspuns : „Fie după cuvintele voastre.” Şi-a luat rămas bun de la ei, şi ei au plecat. Ea a legat funia cărămizie la fereastră. Ei au plecat şi au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit.

Cei doi oameni s-au întors, s-au coborât din munte şi au trecut Iordanul. Au venit la Iosua, fiul lui Nun, şi i-au istorisit tot ce li se întâmplase. Ei au zis lui Iosua: „Cu adevărat, Domnul a dat toată ţara în mâinile noastre, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră”. (Iosua 2 : 1 – 24)

Ierihonul este un simbol al lumii, care va fi nimicită. Iosua nu o cunoştea, dar voia să o vadă prin ochii iscoadelor trimise. 

Pentru a înţelege lumea să răspundem la trei întrebări ?

I. Ce oferă lumea (numai aparent) ?

II. Ce ne dă lumea nouă creştinilor, în realitate ?

III. Ce luăm cu adevărat din lume ?

Lumea, (Ierihonul) are o interfaţă frumoasă pentru natura omului, dar este profund anticreştină, este o luptătoare contra lui Isus … deşi Lui nu poţi să-I facă nimic, (El fiind în cer) ! Cine trebuie să sufere ? Trimişii Lui, adică urmaşii Lui Isus !

I. Ce oferă lumea (numai aparent) ?

Pentru a răspunde la întrebare să observăm ce au găsit trimişii lui Iosua, (Isus este scris în Septuaginta) imediat după ce au intrat în cetate ? Păcatul sub forme diferite …

1.1 Sexul ilicit / Curvia

„Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicându-le : „Duceţi-vă de cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul.”

Cei doi oameni au plecat şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s-au culcat acolo … Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lângă zidul cetăţii”. (Iosua 2 : 1, 15)

„Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase ; sunt şoptitori …”. (Romani 1 : 29)

1.2. Şoptitorii

„Iosua, fiul lui Nun, a trimis în ascuns din Sitim doi oameni, ca iscoade, zicându-le : „Duceţi-vă de cercetaţi ţara şi mai ales Ierihonul.” Cei doi oameni au plecat şi au ajuns în casa unei curve, care se chema Rahav, şi s-au culcat acolo.

S-a dat de ştire împăratului din Ierihon şi i-au spus : „Iată că nişte oameni dintre copiii lui Israel au venit aici astă-noapte ca să iscodească ţara”. (Iosua 2 : 1 – 2)

1.3. Minciuna

„Împăratul Ierihonului a trimis la Rahav să-i spună : „Scoate afară pe bărbaţii care au venit la tine şi care au intrat în casa ta; căci au venit să iscodească ţara.”

Femeia a luat pe cei doi bărbaţi şi i-a ascuns ; şi a zis : „Este adevărat că bărbaţii aceştia au venit la mine, dar

• nu ştiam de unde sunt ; şi, fiindcă poarta a trebuit să se închidă noaptea,
• bărbaţii aceştia au ieşit afară ;
• nu ştiu unde s-au dus : grăbiţi-vă de-i urmăriţi şi-i veţi ajunge.”
  Ea îi suise pe acoperiş şi-i ascunsese sub nişte mănunchiuri de in, pe care-l întinsese pe acoperiş”. (Iosua 2 : 3 – 6)

II. Ce ne dă lumea nouă creştinilor, în realitate ?

2.1 Prigoana

„Oamenii aceia i-au urmărit pe drumul care duce la vadul Iordanului, şi după ce au ieşit ei, s-a închis poarta … Ei au plecat şi au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până s-au întors cei care-i urmăreau.
Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit. ”. (Iosua 2 : 7, 22)

2.2 Posibilitatea de-a vedea diamantele din stâncă, (caracterele nobile care fac fapte frumoase. De exemplu ascunderea sub in)

„Femeia a luat pe cei doi bărbaţi şi i-a ascuns ; şi a zis : „Este adevărat că bărbaţii aceştia au venit la mine, dar nu ştiam de unde sunt … Ea îi suise pe acoperiş şi-i ascunsese sub nişte mănunchiuri de in, pe care-l întinsese pe acoperiş”. (Iosua 2 : 4, 6)

„De aceea Îmi voi lua iarăşi înapoi … inul pe care i le dădusem ca să-i acopere goliciunea”. (Osea 2 : 9)

„ … i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor …)”. (Apocalipsa 19 : 8)

2.3 Sfinţirea mai profundă a vieţii, (separarea de rău, mersul spre Munte)

„Ea i-a coborât cu o funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lângă zidul cetăţii. Şi le-a zis : „Duceţi-vă spre munte, ca să nu vă întâlnească cei ce vă urmăresc; ascundeţi-vă acolo trei zile, până se vor întoarce ; după aceea, să vă vedeţi de drum”

Ei au plecat şi au ajuns la munte, unde au rămas trei zile, până s-au întors cei care-i urmăreau. Cei care-i urmăreau i-au căutat pe tot drumul, dar nu i-au găsit… ”. (Iosua 2 : 15 – 16, 22)

III. Ce luăm cu adevărat din lume ?

3.1 Necazul ei interior

„Ştiu că Domnul v-a dat ţara aceasta, căci ne-a apucat groaza de voi, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea voastră.

Fiindcă am auzit cum, la ieşirea voastră din Egipt, Domnul a secat înaintea voastră apele Mării Roşii şi am auzit ce aţi făcut celor doi împăraţi ai amoriţilor dincolo de Iordan, lui Sihon şi Og, pe care i-aţi nimicit cu desăvârşire”. (Iosua 2 : 9 – 10)

La Rahav, oamenii veneau pentru că îi pofteau trupul, dar nu ştiau ce se află în sufletul ei. Oamenii lui Iosua (Isus adică creştinii), văd nevoile interioare ale celor ce trăiesc în păcat, dar caută salvarea lor, ÎL aduc în viaţa lor pe Mântuitorul Isus Christos !

3.2 Lipsa ei de speranţă

„De când am auzit lucrul acesta, ni s-a tăiat inima şi toţi ne-am pierdut nădejdea înaintea voastră ; căci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu sus în ceruri şi jos pe pământ”. (Iosua 2 : 11)

3.3 Frica de moarte şi de judecata iminentă a lui Dumnezeu, (fără a cunoaşte că există posibilitatea salvării)

„Şi acum, vă rog, juraţi-mi pe Domnul că veţi avea faţă de casa tatălui meu aceeaşi bunăvoinţă pe care am avut-o eu faţă de voi.

Daţi-mi un semn de încredinţare că veţi lăsa cu viaţă pe tatăl meu, pe mama mea, pe fraţii mei, pe surorile mele şi pe toţi ai lor şi că ne veţi scăpa de la moarte”. (Iosua 2 : 12 – 13)

Concluzii :

• Progresivitatea păcatului. Cel rău încearcă să te atragă cu sexualitatea păcătoasă, (satisfacerea ilegitimă a instinctului sexual, sau Sexul furat prin curvie etc.).
• Apoi vezi ce fel de caracter poate avea o astfel de persoană, (care minte fără probleme), ceea ce arată un caracter îndoielnic.
• După aceasta realizezi cât de multă goliciune spirituală poate fi într-o astfel de persoană, care de fapt tânjeşte după Salvator, după o altfel de viaţă, practic îşi doreşte naşterea din nou … o nouă viaţă şi un nou început. Şansa de-a lua totul de la zero.

Aşa s-a ajuns la reabilitarea unei familii … care avea să intre în istoria Biblică, prin ceea ce avea să devină după întâlnirea cu Iosua (Isus, datorită Harlui Lui Dumnezeu), nu cu ce a fost cândva !

Sursa: CEZAREEA