de ce resping tinerii biserica

De ce părăsesc tinerii biserica

Motivul #4 - Presiunea grupului

          Statisticile nu sunt încurajatoare. Puţine fenomene îi îngrijorează mai tare pe părinţi decât faptul că copilul lor este împins spre un comportament sexual distructiv datorită presiunii de grup negative. Nu este nici o modalitate de a garanta faptul că tinerii noştri vor rămâne curaţi din punct de vedere sexual, însă exisă câteva măsuri pe care le putem lua pentru a îi ajuta să facă alegeri potrivite.

          1. Abordează sexul drept un dar pozitiv de la Dumnezeu.

          În multe familii, subiectul sexului este tabu. Problema este că tinerii sunt curioşi în legătură cu acest subiect, punând întrebări şi primind răspunsuri. Nu întotdeauna de la oamenii potriviţi. Dacă noi refuzăm să abordăm acest subiect, nu facem decât să îi privăm de răspunsuri pe care Dumnezeu le are cu privire la acesta.

          Dumnezeu ne-a făcut fiinţe sexuale. Sexul nu este un cuvânt murdar, ci o parte a creaţiei lui Dumnezeu, care este bună. Trebuie să îi învăţăm pe tineri frumuseţea sexului în limitele căsătoriei, aşa cum a fost proiectat de Dumnezeu ( Prov. 5:18-19). A îl feri pe tânăr de acest subiect nu este o decizie înţeleaptă. Trebuie să îi învăţăm că sexul este un dar minunat de la Dumnezeu şi că întrebuinţarea lui neadecvată poate fi devastatoare.

          2. Nu fii suspicios ( 1 Cor. 13:7)

          Comunică încrederea ta în ei constant. Aceasta va crea în ei o legătură puternică de dragoste care va face mai puţin probabil ca ei să încalce încrederea ta în ei. Dacă eşti tot timpul suspicios în ce îi priveşte şi îi acuzi de un comportament sexual neadecvat atunci când nu este cazul, te vei asigura de un comportament sexual ilicit din partea lor în viitor.

          3. Încurajează-i pe tineri să dea socoteală ( Iov 31:1)

          Am dat odată peste un tânăr din biserica mea, care era lider de grup. Când am intrat în încăpere, el a ascuns imediat ceva la care se uita. Era evident că era ruşinat de ceea ce citea. L-am abordat cu dragoste şi până la urmă mi-a mărturisit că citea o revistă pornografică. Puteam în acest moment să strig la el şi să îl fac ”pervers”, dându-l afară din biserică. În schimb, am stat lângă el şi am folosit această împrejurare ca pe un moment învăţabil. Am discutat despre răul pe care îl produce pornografia. La sfârşitul timpului pe care l-am avut împreună, mi-a spus plin de frustrare că a încercat să renunţe la pornografie, însă nu a rezistat. Am aranjat ca el să poată da socoteală faţă de un alt lider de grup; amândoi s-au legat să se împotrivească acestei ispite.

          4. Pregăteşte-i să facă faţă cuvintelor seducătoare ( Proverbe 5:3).

          Conform unui studiu recent despre comportamentul sexual al tinerilor, o tânără experimentează adesea sexul premarital datorită insecurităţii emoţionale. Mulţi tineri recurg la sex pentru a găsi acea relaţie strânsă pe care nu au găsit-o în familiile lor. Acesta este motivul pentru care băieţii spun ”te iubesc” prea devreme, iar fetele îi cred prea repede. Când nu primesc dragoste acasă, este o probabilitate mai mare că vor fi înşelaţi de iluzia unei iubiri în afara familiei.

5.   Aminteşte-le de iertarea lui Dumnezeu (Tit 2:11-12).

          Indiferent de măsurile de prevenire pe care le vei lua, s-ar putea să vină momentul în care vei fi în situaţia de a retrăi scena în care Isus a vorbit cu femeia prinsă în adulter. ”Nimeni nu te-a osândit?…Nici Eu nu te osândesc. Du-te şi să nu mai păcătuieşti”. (Ioan 8:10-11).

          Îmi amintesc de un moment în tabără când una dintre adolescentele din grupul meu a izbucnit în lacrimi. Avusese relaţii sexuale cu prietenul ei şi credea că Dumnezeu nu o va ierta niciodată, fără să mai vorbim de faptul de a o folosi în lucrarea Lui. I-am amintit de faptul că Biblia spune că Dumnezeu nu numai că ne iartă păcatele, ci le curăţă şi le uită. I-am spus că dacă I-a cerut lui Dumnezeu să o ierte, El a şi făcut acest lucru în viaţa ei. I-am spus că rezultatul va fi acela că Dacă cineva Îl va întreba pe Dumnezeu dacă ea este virgină, Dumnezeu va răspunde ”da”, pentru că El nu îşi va mai aduce aminte de păcat.

          Presiunea de grup negativă este un motiv major pentru care tinerii resping religia. În sondajul făcut între tinerii care au părăsit biserica, majoritatea au răspuns că acţionează într-un fel când sunt între prietenii lor creştini şi total diferit când sunt cu prietenii lor necreştini. Majoritatea se temeau să nu fie respinşi din activităţile în care erau implicaţi prietenii lor necreştini. Cei mai mulţi adolescenţi au spus că preferă să fie cu prietenii lor decât cu familiile lor. Aproape toţii au spus că încearcă să ţină pasul cu cele mai noi stiluri în modă şi că opiniile prietenilor necreştini sunt foarte importante pentru ei. Mulţi au spus că preferă să ceară sfatul prietenilor, mai degrabă decât al părinţilor. Majoritatea sunt stânjeniţi când prietenii lor necreştini cred despre ei că sunt prea religioşi. Şi, în sfârşit, adolescenţii n-au mai putut da un răspuns concret în legătură cu faptul dacă cred că prietenii lor necreştini au o influenţă puternică asupra lor sau nu.

          Pentru mulţi tineri, grupul de prieteni este adevărata lume. Dacă pentru prietenii lor religia înseamnă puţin sau nimic, este nerealist să te aştepţi ca tinerii să fie entuziasmaţi de credinţa lor, ori să fie activi în biserică.

          În ciuda aspectului negativ al grupului de prieteni, grupul de prieteni este un dar de la Dumnezeu şi este o parte necesară în dezvoltarea unei persoane. În anii de adolescenţă, o persoană învaţă să aibă propriile opinii. Ani de zile ei şi-au fundamentat identitatea pe relaţiile cu părinţii. Ceea ce părinţii lor au spus sau au făcut a fost în mare măsură ceea ce ei au acceptat ca bun, adevărat sau util. Acum însă ei se află în schimbare, atât din punct de vedere fizic cât şi intelectual. Parte a acestui proces este să înveţe să aibă propriile opinii şi să fie deschişi la influenţa prietenilor. Devreme ce acesta este un aspect normal al dezvoltării sociale, trebuie să ne împăcăm cu această situaţie. În loc să luptăm contra grupului de presiune, trebuie să învăţăm să îl facem să lucreze pentru noi.         

1.   Roagă-te ca tinerii tăi să clădească relaţii de prietenie solide cu creştini (Proverbe 13:20).

          Mama mea se ruga zilnic pentru mine acest lucru. Ea se mai roagă încă ca Dumnezeu să mă călăuzească spre o viaţă sfântă. Cred că rugăciunile ei sunt cele care m-au ţinut în siguranţă până acum în viaţă. Când amintesc nevoia fiecărui tânăr creştin de avea relaţii care să îi fie de ajutor, nu mă refer la un grup mare de prieteni. Un tânăr are nevoie doar de unul sau doi prieteni care împărtăşesc aceleaşi valori, urmărind să aibă puterea de a rezista presiunii de grup.

2.   Încurajează-i pe părinţi să se împrietenească cu prietenii copiilor lor.

Când eram tânăr, prietenii mei doreau tot timpul să vină la mine acasă. Motivul era că părinţii mei îi iubeau aşa cum nu o făceau proprii lor părinţi. Le plăcea să fie pe lângă adulţi cărora le pasă de ei. Tinerii sunt influenţaţi foarte mult atunci când merg la altcineva acasă. Dacă părinţii creează o atmosferă caldă pentru prietenii copiilor lor, aceştia vor petrece mai mult timp cu proprii lor părinţi.

3.   Arată încredere în tinerii tăi.

Barry St. Clair spune că sunt două motive principale pentru care tinerii cedează presiunii de grup. În primul rând, o imagine precară despre ei înşişi îi face să fie foarte suspicioşi. Ei au o dorinţă acută ca alţii să fie de acord cu ei. Astfel, ei îşi conformează comportamentul în aşa fel încât să pară acceptabil pentru prietenii lor. În al doilea rând, tinerii se tem să apară în grup cu un punct de vedere sau stil de viaţă contrar: se tem că creştinismul este prea rigid, limitându-le distracţia: teama de a pierde un prieten pentru că sunt prea religioşi. Tinerii care sunt siguri pe ei şi pe ceea ce cred au o şansă mai mare de a face faţă presiunii de grup negative.

4.   Nu permite ca biserica ta să devină o ”instituţie a adulţilor”.

Într-un studiu recent pe adolescenţi, Ernest Smith a observat că conflictul dintre instituţiile adulţilor şi adolescenţi este reliefat de retragerea tinerilor din instituţiile adulţilor (de exemplu - biserica). O cultură a tinerilor foarte complexă vine să umple această spărtură în sistemul social, cauzată de retragerea lor. Cea mai bună metodă de a rezolva această problemă este aceea de a elimina tendinţa tinerilor de retragere, asigurându-ne de faptul că biserica nu va deveni niciodată o instituţie exclusivistă a adulţilor. Biserica poate îndeplini această sarcină incluzându-i pe tineri în structura sa de putere şi în misiune.