text Studiu biblic

De ce creştinii adevăraţi frecventează serviciile divine ale bisericii?

Sursa: 
www.resursecrestine.ro
Autor: Vasile Filat

Odată, pe când eram într-o călătorie cu avionul, am intrat în discuție cu pasagerul care stătea alături. Când am făcut cunoştinţă şi i-am spus că sunt preot, mi-a zis mândru că şi el este creştin. L-am întrebat din ce biserică face parte şi mi-a răspuns: „Nu merg la serviciile bisericii. Eu cred în inima mea, dar la biserică nu merg din mai multe motive…” Îţi este cunoscut acest răspuns? Gândeşti şi tu în acelaşi fel? Nu este bine pentru un creştin adevărat să ignore serviciile divine ale bisericii şi iată de ce:

Toţi creştinii sunt mădulare ale trupului lui Hristos

La Epistola 1 către Corinteni, Apostolul Pavel a scris:

Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele Lui. (1 Corinteni 12:27)

Dacă un mădular este separat de trup nu supravieţuieşte. Şi mădularul îşi are viaţa şi rostul doar atât timp cât este în trup, când slujeşte trupului şi este slujit de celelalte mădulare.

La serviciile divine creştinii primesc zidire sufletească

În ziua Cincizecimii, când s-a pogorât pe pământ Duhul Sfânt şi când s-a format prima biserică, creştinii nu aveau un local stabil unde s-ar fi putut întâlni, ci erau într-un context total ostil lor. Despre felul cum practicau ei credinţa în zilele care au urmat, Sfintele Scripturi spun astfel:

Cei ce au primit propovăduirea lui (Petru), au fost botezaţi; şi în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. Fiecare era plin de frică, şi prin apostoli se făceau multe minuni şi semne. Toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte. Îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi, după nevoile fiecăruia. Toţi împreună erau nelipsiţi de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă, şi luam hrana cu bucurie şi curăţie de inimă. Ei lăudau pe Dumnezeu, şi erau plăcuţi înaintea întregului norod. Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi. (Faptele Apostolilor 2:41-47)

Primii creştini erau nelipsiţi de la templu în fiecare zi. Creştinii de astăzi obişnuiesc să vină la serviciile divine ale bisericii doar duminica, şi doar unii vin de mai multe ori în timpul săptămânii. Într-o naţiune care se consideră creştină, dacă mergi duminica la biserică, vei vedea foarte puţini oameni ce au venit să se închine şi să înveţe Cuvântul lui Dumnezeu. Vedeţi ce mare este diferenţa dintre primii creştini şi cei care se numesc azi cu acest nume?

Creştinii adevăraţi dau prioritate lucrurilor duhovniceşti

Când eram copil, venea la noi mătuşa Zinovia, o creştină deosebită şi care trăia într-o deplină ascultare de Domnul Isus. Duminica venea din satul vecin la noi în sat la biserică şi apoi, după serviciul divin, venea să ne viziteze pe noi şi familiile celorlalţi fraţi ai ei. Am auzit cum foarte des îl îndemna pe tatăl meu să citească Cuvântul lui Dumnezeu şi să vină la serviciile divine ale bisericii. El însă răspundea: „Zinovie, dacă voi citi Biblia şi voi merge la biserică, când voi mai lucra şi voi mai avea grijă de gospodărie?” De parcă mătuşa mea ar fi fost o leneşă şi nu şi-ar fi îngrijit gospodăria. Este adevărat că gospodăria ei a fost mai modestă, dar la ei acasă era pace, linişte şi bucurie pe când nouă ne lipseau atât de mult acestea. Şi să nu creadă nimeni că creştinii adevăraţi nu lucrează. Ei ştiu să lucreze ca să se îngrijească de nevoile proprii, ale familiei şi ca să ajute celor ce duc lipsă. Dar creştinii adevăraţi caută mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi aceasta se reflectă şi prin faptul că merg sistematic la serviciile divine şi sunt activ implicaţi în viaţa spirituală a bisericii.

Creştinii adevăraţi nu se lasă influenţaţi de împrejurări

Oamenii cu adevărat credincioşi în Domnul Isus nu fac ceva pentru că aşa fac toţi ceilalţi oameni sau majoritatea. Ei sunt conduşi în acţiunile lor de Cuvântul lui Dumnezeu.

Am auzit pe unii care spun că nu merg la biserică din pricina că preotul face cutare şi cutare lucru „nu bun” sau pentru că la biserică nu primesc învăţătură din Cuvântul lui Dumnezeu. Îmi pare rău să recunosc că sunt anumite cazuri când oamenii au dreptate în ceea ce spun, dar nu totdeauna. Atunci, însă, când preotul nu învaţă pe oameni din Cuvântul lui Dumnezeu, sau nu trăieşte potrivit cu ceea ce învaţă, trebuie să cauţi o altă biserică locală dar să nu abandonezi mersul la serviciile divine. Şi fii la rândul tău un creştin a cărui viaţă să atragă pe alţi oameni la biserică şi nu să-i respingă, aşa cum ai fost tu respins de purtarea necreştină a unora.

La încheiere doresc să las cititorului acest ultim îndemn de pe paginile Sfintelor Scripturi:

Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie. (Evrei 10:25)

Cele mai recente resurse creștine scrise

"Scrisoarea unui frate în vârstă către o soră tânără în Domnul Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Mi-a făcut mare plăcere să primesc scrisoarea ta plină de dragoste, iar acum vreau să-ţi arăt cel puţin că sunt gata să-ţi îndeplinesc dorinţa, deşi a scrie...
Citeste mai mult >>
"O scrisoare despre ora de adorare Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Dragă frate! Ieri a sosit scrisoarea dumneavoastră şi a fost bine-venită. Tema, despre care vorbiţi, mi-a mişcat şi mie mult timp inima. Această temă a trezi...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 56. Filadelfia Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Privind la evoluţia generală a bisericilor, la Efes vedem un declin, la Smirna persecuţie, la Pergam un caracter lumesc, la Tiatira corupţie, la Sardes moart...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 55. Domnia Elisabetei Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  În 1558, prinţesa Elisabeta, fiica Annei Boleyn, s-a suit pe tron, la vârsta de douăzeci şi cinci de ani. Aşezarea ei pe tron a schimbat totul. Groaza care s...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 54. Anglia Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Din vremea lui John Wycliffe, marele reformator englez, Domnul a păstrat în Anglia o rămăşiţă de martori pentru adevăr care au mărturisit şi împotriva învăţă...
Citeste mai mult >>
"53. Reforma în Insulele Britanice Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos Cu toate că abia dacă putem vorbi de o reformă în Irlanda, putem totuşi nota pe scurt nişte schimbări în istoria ei ecleziastică. Legătura Irlandei cu coroana Angl...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 52. Valdezii Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  După ce am ajuns cu istoria acestor oameni interesanţi la anul 1560, când ei au suferit atât de mult chiar în propriile lor văi şi în câmpiile Calabriei, vom...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 51. Marele progres al reformei Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Spre sfârşitul domniei lui Francisc I şi sub cea a fiului său, Henri al II-lea, mişcarea reformată a avut un progres rapid, de aşa natură încât este imposibi...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 50. Reforma în Franţa Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Istoria reformei în Franţa trezeşte sentimente din cele mai amestecate. Minunata înaintare a adevărului ân acel regat dominat de frivolitate şi uşurătate stâ...
Citeste mai mult >>
"Capitolul 49. Reforma în Elveţia de limbă franceză Andrew Miller"
Categorie: Biserica lui Hristos  Urmărind firul de argint al harului lui Dumnezeu în lucrarea Duhului Său ne reţin atenţia diferenţele în modul în care s-a desfăşurat aceasta în diferite ţăr...
Citeste mai mult >>