Cine sunt fiii lui Dumnezeu din cartea Geneza?

Acesta este un text din Biblie care nu este ușor de interpretat. Pentru că cheia interpretării este contextul, vom prezenta în continuare câteva aspecte ale contextului, care vor fi folositoare în interpretarea acestui text:

• Pasajul respectiv se găsește la începutul capitolului 6 al cărții Geneza
• Capitolul 4 al cărții Geneza descrie crimă săvârșită de Cain, fiul lui Adam și Eva, care a omorât pe fratele său Abel, după care „a ieșit din Fața Domnului, și a locuit în țara Nod, la răsărit de Eden” (Geneza 4:16)
• În continuare este descrisă spița neamului lui Cain ca și una separată.
• Capitolul 5 al cărții Geneza descrie cartea (spița) neamului lui Adam, fără să menționeze ceva de Cain, ci pornind doar de la Set, fiul care s-a născut lui Adam și Eva după ce Cain „a ieșit din fața Domnului”.
• Este absolut evident că se face o delimitare între spița neamului lui Cain și spița neamului lui Adam, chiar dacă Cain este fiul lui Adam și Eva.

Acum să privim la…

Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului şi li s-au născut fete, fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase; şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales. Atunci Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururi în om, căci şi omul nu este decât carne păcătoasă: totuşi zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor şi le-au născut ele copii: aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume. (Geneza 6:1-4)

La analiza textului în contextul său devin evidente următoarele aspecte:

• Aici nu sunt menționați îngeri.
• Este făcută o delimitare între fiii lui Dumnezeu și restul oamenilor
• Când s-au înmulțit oamenii pe pământ au început să interacționeze cu ei și fiii lui Dumnezeu
• Capitolele precedente ne arată că lumea de atunci era împărţită în două categorii, sau două spițe, urmașii lui Cain și urmașii lui Adam.
• De la împreunarea fiilor lui Dumnezeu cu fetele oamenilor s-au născut „vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume”, deci, s-au născut oameni. Faptul că fiii lui Dumnezeu și-au luat de neveste pe fetele oamenilor a provocat supărarea lui Dumnezeu care a zis: „Duhul Meu nu va rămâne pururea în om, căci și omul nu este decât carne păcătoasă; totuși zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” Astfel, Dumnezeu îi numește în următorul verset „oameni” pe acești fiii ai lui Dumnezeu.
• Alegerea fiilor lui Dumnezeu să-și ia neveste dintre fetele oamenilor, pentru că erau frumoase, a fost o alegere a cărnii păcătoase.

În baza celor studiate și observate, personal am ajuns la concluzia că fiii lui Dumnezeu erau oameni din spița lui Adam care aveau Duhul lui Dumnezeu, care până atunci nu s-au împreunat cu femeile oamenilor din spița lui Cain (care nu mai aveau acest Duh al lui Dumnezeu) și care înainte nu se lăsau conduși de carnea păcătoasă. De la împreunarea fiilor lui Dumnezeu cu fetele oamenilor, răul i-a afectat și mai mult pe fiii lui Dumnezeu și s-a înmulțit enorm pe pământ, așa cum următorul verset ne spune:

Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău. (Geneza 6:5)

Aceasta este prima relatare din Biblie despre căsătoriile dintre cei credincioși și cei care nu caută fața lui Dumnezeu.