Ce este predestinarea?

Referitor la Ioan 6:44, îi constrânge Dumnezeu pe oameni să vină la El?

Desigur, acel pasaj este foarte controversat. Într-o traducere mai veche, Isus spune: "Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu-l atrage Tatăl." Disputa în legătură cu acest pasaj se poartă în jurul semnificaţiei cuvântului tradus prin "a atrage". Ce înseamnă el? Există unii învăţaţi ai Bibliei şi unii creştini care cred că înseamnă a ademeni, a face curte, sau a căuta să convingă. Pentru ei, Isus spune de fapt: "Oamenii, dacă sunt lăsaţi în voia lor, nu Mă vor căuta; trebuie adăugat ceva la înclinaţiile lor normale înainte ca ei să fie determinaţi să se îndrepte spre Mine." Isus spune că Dumnezeu trebuie să facă ceva. Iar traducerea de care vorbeam spune că El trebuie să îi atragă la fel cum vocile sirenelor l-au atras pe Ulise spre mare. Ele au încercat să îl ademenească, să îl convingă, să caute să îl câştige ca să vină la ele, fiind cât puteau de atractive atunci când făceau invitaţia.

Unii oameni susţin cu tărie că curtarea este exact opusul constrângerii, că Dumnezeu nu îi sileşte pe oameni să vină la Isus, ci îi ademeneşte, îi încurajează, încearcă să îi curteze şi să le arate cât de atractiv este Isus, astfel încât ei să se decidă singuri să-I răspundă lui Isus.

Am avut odată o dezbatere pe această temă cu un profesor de studii în Noul Testament, care era un expert în limbile Bibliei. Eu susţineam că Dumnezeu face mai mult decât să invite, să ademenească sau să curteze. Cred că cuvântul folosit aici este foarte puternic, pentru că e acelaşi cuvânt folosit în cartea Faptelor Apostolilor unde Pavel şi Sila sunt târâţi în închisoare. Nu e ca şi cum temnicerul ar fi trecut în spatele gratiilor încercând să-i curteze pe Pavel şi Sila spunând: "Hai, oameni buni, poftiţi vă rog înăuntru." El i-a constrâns să intre în acea temniţă. Cred că este un cuvânt puternic, şi am subliniat acest lucru în faţa profesorului de Noul Testament. Dar el m-a surprins întrucâtva atunci când a citat întrebuinţări ale aceluiaşi verb în alte lucrări ale literaturii greceşti, unde verbul a fost folosit pentru a descrie activitatea umană prin care se scoate apă dintr-o fântână. Profesorul a continuat spunând: "Vezi, nu poţi constrânge apa să iasă din fântână." Eu i-am răspuns: "Dar trebuie să spun că nici nu o curtezi să iasă. Nu stai la marginea fântânii chemând-o: 'Aici, apă, apă, apă!' [cum ai chema un căţel -n.trad] şi să te aştepţi ca ea să sară din fântână direct în găleata ta. Trebuie să cobori găleata şi să scoţi acea apă." Cred că forţa acelui verb constă în faptul că noi avem nevoie disperată de ajutorul lui Dumnezeu ca să venim la Hristos, şi nu venim la Hristos până când Tatăl nu ne aduce la El.

Ce este predestinarea?

Atunci când Biblia vorbeşte despre predestinare, ea vorbeşte despre implicarea suverană a lui Dumnezeu în anumite lucruri înainte ca acestea să se întâmple. El alege mai dinainte ca anumite evenimente să aibă loc. De exemplu, El a predestinat creaţia. Înainte ca Dumnezeu să creeze lumea, El a decis să o facă.

De obicei atunci când oamenii se gândesc la predestinare, ei se gândesc la starea vremii, sau la cineva lovit de un automobil într-o anumită zi pentru că Dumnezeu a decis mai dinainte să se întâmple în acea zi.

Din punct de vedere teologic, problema principală a predestinării în Biblie se referă la alegerea anticipată a oamenilor pentru mântuire, alegere făcută de Dumnezeu. Biblia ne învaţă cu claritate că, într-un fel sau altul, Dumnezeu îi alege pe oameni pentru mântuire chiar înainte ca ei să se nască. Efectiv toate bisericile creştine cred acest lucru, pentru că acest concept e prezentat atât de clar în Scriptură.

Pavel vorbeşte despre Iacov şi Esau. Înainte ca ei să se nască, înainte să fi făcut bine sau rău, Dumnezeu a decretat mai dinainte că cel mai mare va sluji celui mai mic: "Pe Iacov l-am iubit, iar pe Esau l-am urât." Ideea din acel pasaj este că Dumnezeu a ales anumite privilegii pentru unul dintre cei doi înainte chiar ca ei să se nască.

Adevărata controversă e în legătură cu întrebarea: Pe ce bază predestinează Dumnezeu? Noi ştim că El predestinează, dar de ce o face, şi care e baza pentru alegerile Sale? Mulţi creştini cred că Dumnezeu ştie mai dinainte ce vor face oamenii, alegerile pe care le vor face, activităţile în care se vor implica. Pentru că priveşte prin coridorul timpului şi vede alegerile pe care le vei face tu, de exemplu, El ştie că vei auzi Evanghelia. Ştie dacă vei răspunde cu da sau nu. Dacă ştie că vei spune da, atunci te alege pentru mântuire pe baza cunoaşterii Sale mai dinainte. Eu nu susţin această poziţie. Cred că Dumnezeu face acest lucru în suveranitatea Sa, nu la întâmplare, nu bazat pe un capriciu. Singura bază pe care o văd eu pentru predestinare în Biblie este buna plăcere a voii Sale. Unicul motiv în afară de acesta este să Îl onoreze pe singurul Lui Fiu. Motivul pentru alegerea Sa nu se găseşte în mine, în tine sau în vreun bine sau rău pe care El îl vede mai dinainte, ci în suveranitatea Sa.