"Cartea Războaielor Domnului-Cartea Pierdută"

Categorie: Studiu biblic

Pentru cei pasionați de teologia biblică și cercetarea istorică, cartea Războaielor Domnului reprezintă un subiect fascinant și plin de mister. Este menționată în Biblie și interpretată de mulți drept cartea pierdută a războaielor despre care se face referire în Numeri 21:14-15. În ciuda cercetărilor, conținutul și semnificația sa rămân, încă, o enigmă pentru oamenii de știință. Cu toate acestea, fascinația pentru această carte veche a crescut, iar cercetătorii sunt din ce în ce mai determinați să găsească răspunsuri. Prin urmare, acest subiect incredibil de intrigant va continua să fascineze și să inspire pasiune în rândurile cercetătorilor și a pasionaților de teologie și istorie.

Numeri 21:14-15. Pasajul biblic care menționează Cartea Războaielor Domnului se referă la călătoria israeliților prin pustie în drumul lor către Țara Făgăduinței. Această călătorie a fost plină de aventuri și provocări pentru poporul ales, dar și de învățături importante despre credință și încredere în Dumnezeu. Deși semnificația pasajului poate fi încă un mister, el este unul dintre cele mai intrigante texte din Biblie, care continuă să fascineze și să inspire oamenii din toate timpurile. Astfel, prin adăugarea informațiilor vitale despre locurile prin care au trecut israeliții în călătoria lor, Cartea Războaielor Domnului ne oferă un cadru clar asupra istoriei și culturii lor.

Conform Numerii 21, Israelul a avut grijă să rămână în afara teritoriului edomit, moabit și amorit, campând de-a lungul râului Arnon. Edom era descendent din Esau, iar Moab din Lot; aceștia nu făceau parte din poporul canaaniți pe care Israelul trebuia să-l distrugă. În Numeri 20, Moise a cerut permisiunea de a trece prin țara Edom, deoarece era o cale mai directă către țara Canaan. Edom a refuzat permisiunea și a adunat o armată pentru a ține Israelul departe, dar Israelul pur și simplu s-a retras și a călătorit în altă direcție.

Această carte, menționată în Biblie, este interpretată de mulți drept cartea pierdută a războaielor și este subiectul pasajului Numeri 21:14-15. În trecut, granițele antice au fost adesea o sursă de dispute și Israelul a fost foarte atent să rămână în afara teritoriului moabit. Moise a trimis soli împăratului Sihon, cerând trecerea prin teritoriul lor și făgăduind să nu se apropie de niciun câmp sau vie și să nu bea apă din nicio fântână. Ei au călătorit pe Drumul Regelui până ce au trecut prin teritoriul lui. Însă, Sihon a refuzat să permită intrarea lor și a adunat armata amoriților împotriva lui Israel. Prin puterea Domnului, israeliții i-au învins pe amoriți și au tăbărât pe teritoriul lor (versetele 23-26). Dacă citarea „poeților” din versetul 27 este o referire la autorii Cărții Războaielor Domnului, atunci un alt pasaj din acea carte este folosit pentru a relata poetic răsturnarea regatului amorit (versurile 27-30).

Cartea Războaielor Domnului, cum este cunoscută în mod obișnuit, continuă să fie un mister pentru noi. Cu toate că unii ar putea presupune că este o documentare a bătăliilor purtate în numele Domnului, sau chiar luptele purtate de însuși Domnul, este important să reținem că cărțile ebraice erau adesea numite după primul cuvânt sau expresie din carte și nu erau destinate să fie un rezumat al conținutului cărții. De exemplu, numele ebraic pentru cartea Exodului este Shemot, care înseamnă „nume”. Cartea începe cu fraza „Aceștia sunt numele fiilor lui Israel care au mers în Egipt cu Iacob”. Prin urmare, titlul unei cărți antice nu poate dezvălui prea mult despre conținutul real al cărții.

În esență, știm puțin despre Cartea Războaielor Domnului. Este posibil să fi documentat granițele geografice dintre națiuni și poate a conținut descrieri poetice ale anumitor bătălii. Este posibil chiar ca moabitele să fi cunoscut conținutul său. Cu toate acestea, este citat în Numeri pentru a susține afirmația că Israel nu a invadat teritoriul moabit. Deci, în timp ce cartea rămâne oarecum un mister, importanța sa pentru înțelegerea istoriei israelite antice și a relației sale cu națiunile vecine nu poate fi negată.

Textul din Numeri 21:13b-15 și înțelegerea lui tipică:

במדבר כא:יג …כִּי אַרְנוֹן גְּבוּל מוֹאָב בֵּין מוֹאָבְנוֹן גְּבוּל מוֹאָב בֵּין מוֹאָבְנוָֹבי׹בָֹ

Num 21:13 …căci Arnon (pârâul) este hotarul dintre Moab și Amoriți.

כא:יד עַל כֵּן יֵאָמַר בְּסֵפֶר מִלְחֲמֹת יְ־הוָה

21:14 Așa se spune în Cartea Bătăliilor lui YHWH :

אֶת וָהֵב בְּסוּפָה וְאֶת הַנְּחָלִים אַרְנוֹן.

„…Waheb în Suphah și râurile Arnon;

כא:טו וְאֶשֶׁד הַנְּחָלִים אֲשֶׁר נָטָה לְשֶׁבֶת עָר

21:15 Izvorul pâraielor, înclinându-se spre câmpia așezată (sau Ar);

וְנִשְׁעַן לִגְבוּל מוֹאָב.

Și sprijinindu-se pe hotarul Moabului.”

Există două lucruri remarcabile în legătură cu acest fragment: în primul rând, sintaxa sa uluitoare; și în al doilea rând, și de foarte mare importanță, faptul că este citat dintr-un document numit — o sursă scrisă pe care se bazează Tora.

Probabil că era o colecție de cântece de victorie scrise despre cucerirea militară a Canaanului de către Israel .

O referire notabilă la o carte fără nume se găsește în Exodul 17:14

14Domnul a zis lui Moise: „Scrie* lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea aminte, şi spune lui Iosua că voi** şterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri.”

* Exod 34:27 ** Num 24:20 Deut 25:19 1 Sam 15:3 1 Sam 15:7 1 Sam 30:1 1 Sam 30:17 2 Sam 8:12 Ezra 9:14

Iosua 10:12f. și 2 Samuel 1:18 și urm. Ce relație poate exista între aceste două cărți (sau sunt aceeași carte?) și anumite alte citate poetice neidentificate din VT (de exemplu, Exod 15:1-18; Judecători 5;

” LXX”

Ce înseamnă LXX?

Simbol. numărul 70 în cifre romane : folosit pentru a reprezenta Septuaginta.

Septuaginta este traducerea Pentateuhului și a celorlalte cărți ale Bibliei ebraice din ebraică în greacă. Septuaginta a constituit baza Vechiului Testament din Biblia creştină.”

Termenul Septuagintă, care înseamnă „șaptezeci”, se referă de fapt la cei șaptezeci și doi de traducători – șase din fiecare trib al lui Israel – implicați în traducerea Pentateuhului din ebraică în greacă în secolul al treilea î.e.n. ( șaptezeci și doi sunt rotunjiți în jos la șaptezeci, de unde numeral roman LXX).

3 Regi 8:53) nu mai poate fi determinat. Întrebările referitoare la data și autorul acestei cărți rămân învăluite în obscuritate, dar s-ar părea în mod natural să derivă din epoca eroică și, astfel, să fie printre cele mai vechi dintre cele mai vechi din Israel.