Cum au apărut patru rase de oameni de la Adam şi Eva?

Care sunt rasele umane?

Rasele umane sunt tipurile de oameni, ce se disting prin caracteristici cum ar fi: culoarea pielii, aspectul facial, forma craniului, tipul de păr şi înălţime. Rasele au fost definite, în general, de unele caracteristici externe ce se pot deosebi cu uşurinţă.
Rasele umane sunt: caucaziana, mongoloida, australoida si negroida.

Ce afirmă evoluţia?

Diferenţele între rase au apărut în acelaşi mod ca şi alte variaţii în tot felul de animale. Ele vor duce la divergenţe care ar duce în cele din urmă la evoluţia speciilor separate.
Când evoluţia a propus pentru prima dată o teorie a originilor, ea a fost aproape universal acceptată că explicaţie a apariţiei diferitor rase prin evoluţiei. Evoluţioniştii au aplicat mitul dezvoltarii progresive şi au concluzionat că rasa albă a fost punctul culminant al dezvoltării evolutive şi că alte rase umane au fost mai puţin evoluate. Acest lucru a fost alimentat, probabil, de dorinţa de a justifica atitudinea lor rasistă faţă de oamenii de culoare, mai ales că rasismul a fost folosit pentru a justifica sclavia.

Ce afirmă Sfintele Scripturi?

Toţi oamenii sunt descendenţii lui Noe, care la rândul lui este un urmaş a lui Adam şi Eva. Aceştia din urmă au fost creaţi direct de Dumnezeu în ziua a şasea a creaţiei:

„Apoi Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; el să stăpânească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul şi peste toate târâtoarele care se mişcă pe pământ. ” Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. ” (Genesa 1: 26-27)

După potop, au supravieţuit 8 oameni: Noe, soţia sa, cei trei fii a lui Noe cu soţiile lor.
În scurt timp după potop – Dumnezeu a încurcat limbile oamenilor şi aceştea s-au împrăştiat pe tot pământul.
Deci, informaţia genetică care o aveau Adam şi Eva a fost transmisă mai departe prin Noe şi urmaşii lui.

Culoarea pielii este dată de substanţa numită –melanina.

Melanina este prezentă în piele, păr, peri si membranele ochiului. Melanina determină culoarea pielii si dă irisului nuanţe întunecate. Melanina protejează, de asemenea, pielea împotriva radiaţiilor ultraviolete ale soarelui, care favorizează procesul de îmbătrânire şi cancerul cutanat.

La persoanele ce aparţin rasei caucaziene melanina aproape că nu se produce, din acest motiv culoarea pielii este albă, cu tentă rozovă, la persoanele de rasă negroidă celulele pielii produc multă melanină, pe când la celelalte rase – producerea melaninei este intermediară.

Omul se naşte cu o abilitate genetică de a produce melanina într-o anumită cantitate, iar această capacitate este activată ca răspuns la lumina soarelui – pe piele apare bronzul. Dar cum pot apărea atât de multe culori ale pielii într-un timp atât de scurt? În cazul în care un grup reprezentativ ai rasei negroide intra în căsătorie cu unul al rasei caucaziene; pielea de descendenţii lor (mulatri) va fi o tentă intermediară.

Culoarea pielii este determinată de mai mult decât a două perechi de gene, dar să presupunem că avem două gene (în poziţiile A şi B), gena M- ” ordonă” să producă multă melanină, pe când gena m –puţină melanină, iar gena M este dominanta pe cânt m- recisivă (adica dacă va predomina M – atunci individul se va caracteriza prin conţinut de melanină ridicat).

Dacă persoane cu tenul închis la culoare ce au genele МAmAMBmB se vor căsători cu MАmAMBmB atunci descendenţii lor vor putea avea culori a pielii ce variază de al alb la negru.

Apariţia ochilor înguşti.

Ochiul asiatic se deosebeşte de cel european prin faptul că are un mic ligament ce trage un pic pleoapa în jos. Acest ligament îl au toţi nou-născuţii dar după jumate de ani, el rămând, de obicei, doar la asiatici. Destul de rar, ochi asiatici se regăsesc la europeni şi la fel de rar acest ligament dispare la asiatici.

În concluzie : toate rasele reprezintă de fapt o singură rasă – cea umană. Diferenţele exterioare nu sunt mutaţii la nivel de gen, ci doar reprezintă variabilitatea genelor noastre.