text Studiu biblic

"Studiu biblic - A tinut Biserica Apostolica Duminica?"

Categorie: Studiu biblic

 

Raspuns:
Sa examinam toate textele din Noul Testament care se refera la ziua intaia a saptamanii (Duminica) si sa vedem daca ucenicii au inceput sa tina Duminica in onoarea invierii lui Hristos sau pentru cu totul alte motive. Daca un grup de crestini evrei din Ierusalim (notati ca primii crestini au fost evrei) sau din alta parte au facut o asa schimbare, atunci ar trebui sa existe ceva scris despre aceasta in Noul Testament.

a). "La sfarsitul Sabatului, cand incepea sa se lumineze in spre ziua intai a saptamanii, Maria Magdalena si cealalta Marie au venit sa vada mormantul." Matei 28:1.
"Dupa ce a trecut sambata, cand se lumina de ziua intaia a saptamanii (Duminica), a venit Maria Magdalena si cealalta Marie, ca sa vada mormantul. Matei 28:1. (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
Cineva zicea ca "La sfarsitul zilei Sabatului" se refera la terminarea semnificatiei de alta data acordata Sabatului zilei a saptea. Aceasta presupunere este evident nejustificata. Sa citim acelasi text si in alte traduceri engleze: "Acum dupa Sabat, cand se lumina spre ziua intaia a saptamanii" (Revised Standard Version).
The New English Bible spune: "Sabatul era sfarsit si incepeau zorii zilei de Duminica."
Notati si traducerea foarte clara a acestui text in Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968.
In Matei 28:1 nici pe departe nu se da sugestia ca Duminica trebuie tinuta in onoarea invierii Domnului Hristos.

b). "Dupa ce a trecut ziua Sabatului, maria Magdalena, maria, Mama lui Iacov si Salome au cumparat miresme, ca sa se duca sa unga trupul lui Isus. In ziua dintai a saptamanii, s-au dus la mormant dis de dimineata, pe cand rasarea soarele." Marcu 16:1-2.
"Si dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov si Salomea au cumparat miresme ca sa vina sa-L unga. Si dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii (Duminica), pe cand rasarea soarele, au venit la mormant." Marcu 16:1-2 (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968). Acesta este un text paralel cu Matei 28:1. Iarasi nimic nu sugereaza ca sfintenia Sambetei a fost transferata Duminicii.

 

c). "Iisus, dupa ce a inviat, in dimineata zilei dintai a saptamanii, S-a aratat mai intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte draci." Marcu  16:9.
"Si inviind dimineata, in ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), El S-a aratat intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte demoni." Marcu 16:9. Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968). Nu se spune nimic aici cu privire la tinerea Duminicii in onoarea invierii Domnului Hristos.

d). "Era ziua Pregatirii si incepea ziua Sabatului. Femeile, care venisera cu Iisus din Galileia, au insotit pe Iosif; au vazut mormantul si felul cum a fost pus trupul lui Iisus in el, s-au intors si au pregatit miresme si miruri. Apoi, in ziua Sabatului, s-au odihnit dupa Lege. In ziua intai a saptamanii, femeile acestea si altele impreuna cu ele au venit la mormant dis de dimineata si au adus miresmele, pe care le pregatisera." Luca 23:54-56; 24:1.
"Si ziua aceea era vineri si se lumina spre sambata. Si urmandu-I femeile, care venisera cu El din Galileia, au privit mormantul si cum a fost pus trupul Lui. Si, intorcandu-se, au pregatit miresme si miruri; iar sambata s-au odihnit, dupa lege. Iar in ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), foarte  de dimineata, au venit ele la mormant, aducand miresmele pe care le  pregatisera." Luca 23:54:56; 24:1 (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
Aceste texte sunt paralele celorlalte trei. Secventa (continuitatea) zilelor Vineri, Sambata si Duminica este fara discutie clarificata. Sabatul pe care femeile il pazeau era Sabatul zilei a saptea, "dupa Lege."

e). "In ziua dintai a saptamanii, Maria Magdalena s-a dus dis de dimineata la mormant, pe cand era inca intuneric; si a vazut ca piatra fusese luata de pe mormant." Ioan 20:1.
"Iar in ziua intai a saptamanii (Duminica), Maria Magdalena a venit la mormant dis-de-dimineata, fiind inca intuneric si a vazut piatra ridicata de pe mormant." Ioan 20:1. (Biblia Ortodoxa, Bucuresti 1968). Acesta este iarasi un text paralel care repeta faptul istoric ca Iisus a inviat in prima zi a saptamanii.

f). "In seara aceleiasi zile, cea dintai a saptamanii, pe cand usile locului unde erau adunati ucenicii erau incuiate, de frica Iudeilor, a venit Iisus, a statut in mijlocul lor si le-a zis: "Pace voua!" Ioan 20:19.
"Si fiind seara, in ziua aceea, intaia a saptamanii (Duminica) si usile fiind incuiate de frica Iudeilor, a venit Iisus si a stat in mijloc si le-a zis: "Pace voua!" Ioan 20:19. (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
De asemenea, nu gasim nimic care sa arate ca Iisus voia ca ucenicii Sai sa inceapa tinerea Duminicii in onoarea invierii Sale. In cuvintele "Pace  voua!", Iisus nu le-a dat o noua porunca sa inceapa tinerea Duminicii ca zi sfanta. El le-a spus acele cuvinte pentru a le linisti temerile, caci le era frica. Ei nu stateau acolo in camera de sus pentru a sarbatori invierea Domnului. Asa cum spune textul, ei erau stransi impreuna"de frica Iudeilor", ne stiind ce sa faca cu stirile ciudate despre mormantul gol. Marcu 16:9-13 spune ca ucenicii nu credeau pe Maria, nici pe cei doi ucenici care-L intalnisera pe Iisus spre Emaus. Adunarea din seara aceea nu era o celebrare fericita inainte de venirea lui Iisus.
 
g). "In ziua dintai a saptamanii, eram adunati laolalta ca sa frangem painea. Pavel, care trebuia sa plece a doua zi, vorbea ucenicilor si si-a lungit vorbirea pana la miezul noptii. In odaia de sus, unde eram adunati, erau multe lumini." Faptele Apostolilor 20:7-8.
"In ziua intai a saptamanii (Duminica) adunandu-ne noi sa frangem painea, Pavel, care avea de gand sa plece a doua zi, a inceput sa le vorbeasca si a prelungit cuvantul lui pana la miezul noptii. Iar in camera de sus unde eram adunati, erau multe lumini aprinse." Faptele Apostolilor 20:7-8 (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
"Daca, asa cum spun unii, frangerea painii este o dovada a sfintirii Duminicii, ce se poate spune despre acei crestini primari care mergeau la Biserica si frangeau painea zilnic? (Vezi Faptele Apostolilor 2:46). De fapt, "frangerea painii" este un idiom al limbii ebraice, insemnand "masa zilnica." (Vezi Luca 24:35). Daca acest text se refera de asemenea, la Sfanta Cina sau nu, nu poate fi determinat. Textul acesta despre "ziua intai" se refera la un serviciu divin de ramas bun tinut de apostolul Pavel inainte de a-si continua calatoria. Cercetatorii Bibliei sunt de acord in general ca aceasta adunare a fost tinuta Sambata noaptea. In Biblie, o noua zi incepe la apusul soarelui. In saptamana creatiunii fiecare zi incepea: "A fost o seara si apoi a fost o dimineata: aceasta a  fost ziua intai." Geneza 1:5.

 

Biblia declara ca noi trebuie sa tinem Sabatul de la apusul soarelui pana la apusul soarelui, "din seara zilei a noua pana in seara urmatoare sa  praznuiti sabatul vostru." Leviticul 23:32. Cand incepea "seara?" Biblia raspunde: "seara, la apusul soarelui." Deuteronom 16:6. De asemenea "seara, dupa asfintitul soarelui." Marcu 1:32. Deci, cand soarele apune Vineri seara, atunci incepe Sabatul; cand apune Sambata seara, Sabatul este sfarsit. Acest punct este clarificat in The New English Bible (Noua Biblie Engleza): "Sambata noaptea, in adunarea noastra pentru frangerea painii, Pavel, care trebuia sa plece in ziua urmatoare, li s-a adresat si a vorbit pana la  miezul noptii." Fpatele Apostolilor 20:7.

Apoi, in timpul orelor de lumina a zilei de Duminica, Pavel si-a continuat lunga lui calatorie pe jos pana la Asos. (Faptele Apostolilor 20:13-14. Nici o sfintenie deosebita n-a fost adugata Duminicii numai datorita faptului ca s-a tinut un serviciu religios. Pavel a tinut multe adunari cu membrii Bisericii in timpul calatoriilor lui atunci cand a avut ocazii. Predica sa inregistrata in Faptele Apostolilor 20:18-35, una dintre cele mai  importante, a fost probabil prezentata in urmatoarea zi de Miercuri. Dar Miercuri n-a devenit o zi sfanta deoarece o adunare sfanta a fost tinuta atunci. In rezumat, avem doar o slaba licarire in Faptele Apostolilor 20 a programului misionar supra-aglomerat al lui Pavel. El predica adesea la grupuri bisericesti oriunde era posibil. Adunarea de ramas bun din Sambata seara, impreuna cu o masa comuna, a fost ultima ocazie a Bisericii sa-l tina pe Pavel inainte de a pleca a doua zi, Duminica, mergand pe jos 35-40 Km.

h). "In ziua dintai a saptamanii, fiecare dintre voi sa puna deoparte acasa ce va putea dupa castigul lui, ca sa nu se stranga ajutoarele cand voi veni eu." 1Corinteni 16:2.
"In ziua intai a saptamanii, (Duminica), fiecare dintre voi sa-si puna deoparte, strangand cat poate, ca sa nu se faca strangerea abia atunci cand  voi veni." 1Corinteni 16:2 (Biblia Ortodoxa, Bucuresti, 1968).
Aici Pavel spune Corintenilor sa-si faca socotelile in ziua intai a saptamanii (prima sansa pe care o au de la terminarea saptamanii precedente), cat au castigat in saptamana dinainte. In acest timp, in ragazul de acasa, ei trebuie sa puna deoparte cate ceva ca daruri, pentru ca Pavel sa le ia si sa le duca la Ierusalim. El nu voia sa astepte pentru a colecta bani de abia dupa ce ajungea in Corint. Duminica dimineata era timpul pentru a face contabilitate si nu pentru inchinare.

 

i). "In ziua Domnului eram in Duhul. Si am auzit inapoia mea un glas puternic, ca sunetul unei trambite." Apocalips 1:10.

Raspuns: Desi acest text nu mentioneaza "Prima zi a saptamanii", cei care sustin Duminica includ acest text ca o dovada a sfinteniei Duminicii. Notati totusi ca acest text nu ne spune care zi este ziua Domnului. Dupa cum s-a mentionat in capitolul 3 – O comemorare a invierii lui Hristos  – , unii crestini au inceput sa sarbatoreasca invierea lui Iisus in ziua de Duminica incepand cu secolul al doilea D.H. In acea perioada de timp, aparatorii Duminicii au inceput sa numeasca Duminica "Ziua Domnului."

Totusi, Duminica, sau Prima zi a saptamanii, nu este ceea ce Biblia numeste "Ziua Domnului." Domnul a clarificat care zi este a Lui. In Isaia 58:13 Domnul numeste Sabatul "ziua Mea cea sfanta." In porunca a patra, porunca Sabatului, citim: "Dar ziua a saptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau." Exodul 20:10. ("Ziua a saptea este Sabatul Domnului" trd. engleza). Iisus spunea: "Fiul omului este Domn si al Sabatului." Marcu 2:28. Deoarece Iisus spune ca  El este Domn al Sabatului, Sabatul deci trebuie sa fie "Ziua Domnului." Hristos declara ca El este Domnul Sabatului deoarece El Insusi a dat Legea Sabatului pe Muntele Sinai. (Vezi Neemia 9:12-13 si 1Corinteni 10:1-4). Pentru ca Iisus a dat Legea, El avea dreptul sa spuna ca El este Domn al Sabatului. Iisus se numeste pe Sine Insusi "Domn al Sabatului" deoarece El este Creatorul si Legiuitorul (Datatorul Legii). Sabatul zilei a saptea  comemoreaza Creatiunea acestei lumi in sase zile – Sabatul zilei a saptea incheind saptamana Creatiunii. Nici unei alte zile, cu exceptia Sabatului zilei a saptea, nu i  se poate atribui numele "Ziua Domnului."

Unii arata textul din Psalmul 118:24 ca o referinta la ziua Duminicii: "Aceasta este ziua pe care a facut-o Domnul." Dar ce spune acest verset?  Psalmul 118 este un cantec de lauda. Intr-o exaltare spirituala, inchinatorii isi canta bucuria, constienti fiind de prezenta si de calauzirea lui Dumnezeu. Dar nu exista nici o aluzie despre sfintirea Duminicii. Alaturi de acest verset din Vechiul Testament, noi am examinat 9 (noua)  texte pe care sustinatorii Duminicii le mentioneaza ca texte despre "prima zi" a saptamanii, care, chipurile, dovedesc sustinerea biblica pentru sfintirea Duminicii. Nu gasim nici o referire la vreo porunca pentru a tine Duminica in locul Sambetei, nici o aluzie la inchinare in ziua Duminicii ca o departare a crestinilor de la practica prescrisa de Biblie de a onora sfanta zi de Sabat a Domnului.

 

sursa: https://intercer.net/

Cele mai recente resurse creștine scrise

Călătoria - Seria Moștenirea Râului Străvechi - vol. 3 - roman creștin
Există povești care nu doar se citesc, ci se trăiesc. Cărți care nu se închid odată cu ultima pagină, pentru că ele continuă în inimă. Un astfel de roman este „Călătoria – Seria Moștenirea Râului Stră... Citeste mai mult >>
„Ce îți promit”, roman istoric creștin plin de speranță și har
Uneori, cele mai frumoase povești nu sunt doar despre iubire, ci despre credința care rezistă în mijlocul furtunii. Despre promisiuni care trec peste generații, și despre inimile care se agață de năde... Citeste mai mult >>
„Ce am lăsat pentru tine”, roman istoric creștin care atinge sufletul
Există cărți care nu se citesc doar cu ochii, ci mai ales cu inima. Unele povești se strecoară adânc în suflet și lasă o amprentă care nu se șterge ușor. Așa este și romanul „Ce am lăsat pentru tine”,... Citeste mai mult >>
Jurnal creștin, o călătorie a inimii alături de Dumnezeu
 Trăim într-o lume grăbită, în care liniștea pare tot mai greu de găsit. Totuși, există momente în care inima noastră tânjește după un loc sigur, un colț unde putem să ne așternem gândurile, rugă... Citeste mai mult >>
Biblia pentru copii din 1992, o carte care a crescut generații de credincioși
Există cărți care nu îmbătrânesc niciodată. Păstrate cu grijă pe rafturi, răsfoite cu emoție și dăruite din generație în generație, ele continuă să lumineze sufletele celor care le ating. Așa este și... Citeste mai mult >>
Biblia albastră pentru copii – prima carte de credință
 Există daruri care nu se măsoară în lucruri, ci în lumină. Pentru un copil, Biblia albastră pentru copii nu este doar o carte frumos ilustrată, este o poartă spre iubirea lui Dumnezeu, o chemare... Citeste mai mult >>
Jamie Ogle și cărțile creștine care îți ating inima imediat
Jamie Ogle este unul dintre autorii creștini traduși recent la editura Maranatha, iar cărțile sale reușesc să creeze o punte sinceră între emoție, credință și vindecare. Dacă îți dorești o lectură car... Citeste mai mult >>
Denise Hunter – povești creștine despre iubire și speranță
Într-o lume în care literatura romantică adesea alunecă spre superficial, Denise Hunter reușește să păstreze viu un gen profund și autentic: romanul creștin. Prin povești încărcate de emoție, speranță... Citeste mai mult >>
Cărți creștine care inspiră și transformă vieți
Trăim într-o lume în care ritmul este tot mai alert, iar provocările vieții de zi cu zi pot duce la epuizare, îndoială sau chiar pierderea direcției spirituale. În acest context, cărțile creștine... Citeste mai mult >>
Romane crestine care ating inima
Într-o lume tot mai grăbită, sufletul omului caută sens, pace și speranță. Romanele crestine sunt acele povești care ne amintesc că dragostea, iertarea și credința rămân cele mai puternice forțe ale v... Citeste mai mult >>