"Venit prea târziu (III.2), Evrei 4.1, Cauzele neascultării de Dumnezeu. Împietrirea (Evrei 3 : 7 – 8, 13, 15)"

Categorie: Studiu biblic

O altă cauză care a contribuit la faptul că poporul Evreu nu a intrat în Canaan,  (pe care o găsim în textul Biblic) este :

2. Împietrirea inimii

[Împietrirea are ca sens figurat : „Stare de nesimțire sufletească ; insensibilitate”. Dex]

„De aceea, cum zice Duhul Sfânt : „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustiu …

Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice : „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului … câtă vreme se zice :

„Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii”. (Evrei 3 : 7 – 8, 13, 15)

Ei erau Evrei îşi cunoşteau istoria poporului lor şi cunoşteau expresia aceasta. Cine s-a împietrit în Vechiul Testament? Mai întâi soţia lui Lot şi apoi Faraon.

Împietrirea este caracteristica celui care aude Cuvântul dar nu vrea să I Se supună Lui Dumnezeu în ceea ce îi cere, deşi cu gura, de obicei nu spune nu …

Un exemplu pozitiv, (de oameni care nu s-au împietrit, ci şi-au recunoscut păcatul şi s-au pocăit), îl avem în viaţa filistenilor care erau pedepsiţi de Dumnezeu din cauza chivotului pe care ei l-au luat ca pradă de război. După acel moment, în zona în care era chivotul (şi numai acolo), oamenii se îmbolnăveau. 

Conducătorii filisteni au ajuns să ceară sfatul celo care se ocupau cu viaţa spirituală în poporul lor. Aceştia le-au spus care este modul văzut de ei, prin care se poate rezolva problema, dar le-au atras şi atenţia ca nu cumva să nu asculte :

„Pentru ce să vă împietriţi inima, cum şi-au împietrit inima egiptenii şi faraon ? Nu i-a pedepsit El, şi n-au lăsat ei atunci pe copiii lui Israel să plece ?” (I Samuel 6 : 6)

Aceste cuvinte sunt spuse de oameni care nu erau din poporul Israel, dar care aveau frică de Dumnezeu. Ce mesaj au transmis ?

„Înţelegeţi că problemele pe care le aveţi, sunt trimise de Dumnezeu şi dacă vreţi ca totul să fie bine, reparaţi răul făcut, nu vă faceţi că totul e bine şi pentru boli să căutaţi alte explicaţii. Nu căutaţi să vă faceţi, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic”.

Conducătorii filisteni au ascultat sfatul şi au trimis înapoi în Israel chivotul Lui Dumnezeu, aşa cum au crezut ei că este mai bine, iar Dumnezeu le-a înţeles pocăinţa !

Exact aşa ar fi putut să facă şi cei din poporul Evreu. Erau la graniţa Ţării Promise, greul pustiului era trecut, îi aştepta recolta, binecuvântarea, stabilitatea … dacă mai făceau un pas. Ce-au făcut ei ? Au ascultat de ce le-a trecut prin minte:

„Pentru ce ne duce Domnul în ţara aceasta, în care vom cădea ucişi de sabie, iar nevestele noastre şi copilaşii noştri vor fi de jaf ? Nu este oare mai bine să ne întoarcem în Egipt ?” Şi au zis unul altuia : „Să ne alegem o căpetenie şi să ne întoarcem în Egipt”. (Numeri 14 : 3 – 4)

Au ales întoarcerea la cele vechi :

„Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră ? N-au fost oare toţi aceia care ieşiseră din Egipt prin Moise ?” (Evrei 3 : 16)

Pământul împietrit nu lasă sămânţa Cuvântului să intre în el şi practic devine neroditor, (pentru Dumnezeu). Aşa sunt oamenii care cred că Biblia, ce spune Dumnezeu este negociabil.

Ei cred că Dumnezeu este foarte îndurător şi tolerează absolut tot răul făcut, pentru cel ce conştient persistă în răzvrătire.

Nu este aşa. Noi suntem făcuţi după chipul Lui, dar încercăm să-L facem pe El după chipul nostru, să ne încredem într-un dumnezeu pe care-l credem a fi aşa cum îl gândim noi.

„Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice : „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului”. (Evrei 3 : 13)

sursa: https://www.cezareea.ro/