"Venit prea târziu (I) Evrei 4.1"

Categorie: Studiu biblic

Ajuns la timp sau Venit prea târziu ? La ce oră să merg la Isus (să-L chem în viaţa mea) ?

„Să luăm, dar, bine seama, că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească  venit prea târziu”. (Evrei 4 : 1)

I. Introducere. Versetul se referă la poporul Evreu care trebuia să intre în Canaan azi (aceasta era voia Lui Dumnezeu), dar ei au decis să intre mâine (aceasta a fost voia lor). Mâine a fost prea târziu !

(A se vedea Numeri 13 : 30 –  14 : 4, 14 : 40 – 45)

Dar promisiunea Lui Dumnezeu de-a intra într-o viaţă nouă (de-a fi mântuit) este încă este valabilă :

„Căci El zice : „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat.

• Iată că acum este vremea potrivită ;
• iată că acum este ziua mântuirii.” (II Corinteni 6 : 2)

„Cuvântul este aproape de tine : în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este Cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi.

Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit.

Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, după cum zice Scriptura : „Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine”. (Romani 10 : 8 – 11)

„Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu … ”. (Ioan 1 : 12)

Pentru ca un om să fie mântuit (să intre în odihna Lui, a se vedea Matei 11 : 28 „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă”), contează foarte mult :

• cum gândeşte omul respectiv, (cu ce ochi priveşte mântuirea sufletului) şi
• să ştie că oferta Lui este valabilă doar azi. Mâine este o graniţă inaccesibilă oricărui muritor.

În Evrei (4 : 1) expresia intrarea în odihna Lui se referă la mântuirea sufletului care era / este comparată cu intrarea în Ţara Sfântă, de care puteau beneficia cei din poporul Evreu care după ce au fost eliberaţi din robie, erau ajunşi la graniţa cu Ţara Promisă.

În Canaan ar fi intrat dacă L-ar fi crezut pe Dumnezeu pe Cuvânt. Dar deşi erau aproape (se aflau în Cades Barnea, undeva la graniţa vestică a Canaanului, a se vedea Deuteronom 1 : 19), totuşi cei din poporul Evreu nu au intrat în ţară, din cauza gândirii lor greşite.

Au privit mai mult la eventualele probleme (pe care le puteau avea intrând în Canaan), decât la Dumnezeu, care le purta de grijă într-un mod supranatural.

A doua zi, când au vrut totuşi să intre în Ţara Promisă, au constatat că au venit prea târziu, accesul le era interzis ! Următoarea ofertă a venit după aproximativ 40 de ani … Nu au mai refuzat-o, dar aproape o generaţie întreagă a pierdut-o şi în loc să aibă o viaţă liniştită, s-au chinuit în toţi acei ani mergând prin pustiu …

[Va continua]

sursa: https://www.cezareea.ro/