Nu vă atribuiţi ceva, ce nu vă aparţine!

Nu vă atribuiţi ceva, ce nu vă aparţine!

23 Îndată l-a lovit un înger al Domnului, pentru că nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mâncat de viermi. (Faptele apostolilor 12: 23).

În una din zile, împăratul Irod Agrippa I, a ieşit să vorbească cu poporul în toată splendoarea sa împărătească. Oamenii în stare de frenezie au strigat: „Glas de Dumnezeu, nu de om! ”. Irod nici nu a încercat să se ferească de onoarea divină, şi să-I dea slavă Lui Dumnezeu, dar în schimb îngerul Domnului, îndată la lovit cu o boală groaznică şi el a murit. Dumnezeu nu l-a lovit pe Irod, când acesta l-a omorât pe Iacov ( Faptele Apostolilor 12: 1, 2 ¹ Cam pe aceeaşi vreme, împăratul Irod a pus mâinile pe unii din biserică, pentru ca să-i chinuiască, ² şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan. ), când la pus pe apostolul Petru în închisoare, pentru ca să fie executat după Paşte ( Faptele Apostolilor 12: 3, 4 ³ Când a văzut că lucrul acesta place iudeilor, a mai pus mâna şi pe Petru. (Erau zilele Praznicului Azimilor. ) ⁴ După ce l-a prins şi l-a băgat în temniţă, l-a pus sub paza a patru cete de câte patru ostaşi, cu gând ca după Paşte să-l scoată înaintea norodului. ), sau când Irod a poruncit ca să-i omoare pe păzitorii nevinovaţi de faptul că Petru a dispărut (Faptele Apostolilor 12: 19 Irod, după ce l-a căutat în toate părţile şi nu l-a aflat, a luat la cercetare pe păzitori şi a poruncit să-i omoare. În urmă, s-a coborât din Iudeea la Cezareea, ca să rămână acolo. ), dar ultima picătură a fost, când Irod a primit cu plăcere închinarea oamenilor, atribuindu-şi puterea şi conducerea Lui Dumnezeu, arătându-se ca o persoană, ce a devenit puternică datorită eforturilor proprii, una măreaţă, ce a devenit măreaţă datorită măreţiei sale şi deodată în acel moment Irod a fost lovit cu o boală groaznică, de la care nu s-a mai putut vindeca. Irod a murit mâncat de viermi. Trupul devine mâncarea viermilor când ajunge în mormânt, dar trupul lui Irod a început să se descompună, pe cînd Irod era încă în viaţă, şi a ajuns astfel mâncarea viermilor şi ei s-au săturat prea devreme, într-un mod deosebit. Nu i-a dat slavă Lui Dumnezeu-iată păcatul, din cauza căruia, a fost lovit Irod de către Dumnezeul, Care se împotriveşte celor mândri, pentru că Sfintele Scripturi ne învaţă ( ⁵ Orice inimă trufaşă este o scârbă înaintea Domnului; hotărât, ea nu va rămâne nepedepsită. Proverbe 16: 5).

Cum noi deobicei reacţionăm la laude, linguşiri şi onoruri înalte din partea oamenilor? Care este prima noastră reacţie, Îi dăm Domnului slava cuvenită, pentru realizările noastre la lucru, acasă, în slujire? Sau ne satisface propria slavă, laudă la adresa noastră? Când în linişte ne satisfacem cu lauda la adresa propriei persoane, şi nici nu ne gândim să admitem că Domnul a participat, noi ratăm şansa de a ne închina Lui ( şi să-i chemăm pe alţii să se închine), noi furăm slava cuvenită Lui, pentru fiecare dar primit, pentru fiecare realizare! Să ţinem minte că sunt multe metode, de a spune oamenilor că noi şi lucrarea noastră reprezintăm -rezultatul Harului Lui Dumnezeu! Deaceea, când cineva vă laudă, şi nu Îl menţionează pe Dumnezeu, stăruiţi-vă în smerenie, să îl ajutaţi pe acest om să înţeleagă, cât de mult Dumnezeu merită laudă, pentru talentele, abilităţile şi succesul nostru, şi a acelei persoane pe care o ajutăm. Glorificaţi-L pe Domnul. Lauda nu o merităm. Gândindu-ne despre Dumnezeul nostru desăvârşit şi despre sfârşitul groaznic a lui Irod, să spunem împreună cu apostolul Pavel ¹⁰ Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic, ba încă am lucrat mai mult decât toţi, totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine. (1 Corinteni 15: 10).

- Să fie slăvit Numele Domnului în viaţa noastră modestă! Harul Lui să fie cu noi, ca să ne formeze, şi să-Şi facă lucrarea Lui prin noi, care nu e zadarnică! În Numele Lui Isus. AMIN.