Eu vreau fericirea copiilor mei

Aceasta este fraza pe care, cred eu, fiecare părinte și-a zis-o cel puțin o dată în viață. Să dorești fericirea copiilor tăi este un lucru bun. Domnul nostru Isus dorește fericirea oamenilor, de aceea a vorbit despre fericiri în vestita predică de pe munte. Din păcate nu toți oamenii știu unde să caute fericirea copiilor săi. Multe mame, în disperare, se aruncă pe căi greșite în căutarea fericirii pentru copiii săi. Nu vreau astăzi să critic acțiunile nimănui în acest sens. Vreau doar să aduc un exemplu viu, din sutele de mii de cazuri, un exemplu care nu este departe de mine – este vorba de mătușa mea. Ea a platit bani grei ca să mearga în altă țară la muncă cu gîndul să ofere fiicei sale un viitor – un viitor fericit și îndestulat. Privind acum la viață acestei adolescente, lăsată fiind copil în grija fratelui ei vitreg și a familiei lui, eu pot să spun cu siguranță că ea nu este fericită.

De cine și de ce depinde fericirea copiilor mei? Ce pot face eu pentru copilul meu ca să fie fericit? Să atragem acum atenția la un model din Scriptură a unui copil fericit. Vom privi îndeaproape viața tînarului Samuel, așa cum este prezentată în primele trei capitole din cartea care îi poartă numele: 1 Samuel. Sunt trei capitole formidabile care prezintă, în același timp, în mod minunat caracterul și stăpînirea Celui Preaînalt. Eu va încurajez să studiați în mod inductiv aceste trei capitole și să gasiți împreună cu mine următoarele 5 legi a unui copil fericit în viața lui Samuel; legi care vor lucra în viața fiecărui copil, dacă vor fi aplicate de către părinții săi.

Legea întâi: Copilul fericit este cel care e închinat Domnului de părinții săi.

Şi Ana se ruga Domnului cu sufletul amărît şi plîngea!

Ea a făcut o juruinţă, şi a zis: , , Doamne, Dumnezeul oştirilor! Dacă vei binevoi să cauţi spre întristarea roabei Tale, dacă-Ţi vei aduce aminte de mine şi nu vei uita pe roaba Ta, şi dacă vei da roabei Tale un copil de parte bărbătească, îl voi închina Domnului pentru toate zilele vieţii lui, şi brici nu va trece peste capul lui. (1 Samuel 1:10-11)

Observați în primele 4 legi responsabilitatea părinților în viața copiilor săi.

Legea a doua: Copilul fericit este cel care ia cunoștință de Dumnezeu de la vârstă fragedă.

Şi femeia a rămas acasă, şi a dat ţîţă fiului ei, pînă l-a înţercat.

Cînd l-a înţercat, l-a suit cu ea, şi a luat trei tauri, o efă de făină, şi un burduf cu vin. L-a dus în casa Domnului la Silo: copilul era încă mic de tot. (1 Samuel 1:24)

Legea a treia: Copilul fericit este cel care primește cadouri de la părinții săi ca să cinstească cu ele pe Domnul.

Samuel făcea slujba înaintea Domnului; şi copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in. Mamă-sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică, şi i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an. (1 Samuel 2:18-19)

Purtarea efodului înaintea Domnului este o slujba de cinste pe care Domnul a oferit-o seminției lui Levi.

Eu l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia, şi să poarte efodul înaintea Mea; (1 Samuel 2:28)

Legea a patra: Copilul fericit este cel care respectă părinții si autoritățile puse peste el.

Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: , , Iată-mă!” Şi a alergat la Eli, şi a zis: , , Iată-mă, căci m’ai chemat“. Eli a răspuns. , , Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă”. Şi s’a dus şi s’a culcat. Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s’a sculat, s’a dus la Eli, şi a zis: , , Iată-mă, căci m’ai chemat. “ Eli a răspuns: , , Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă”. Samuel nu cunoştea încă pe Domnul, şi Cuvîntul Domnului nu-i fusese încă descoperit. Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Şi Samuel s’a sculat, s’a dus la Eli, şi a zis: , , Iată-mă, căci m’ai chemat”. (1 Samuel 3:4-8)

Neștiind Cine îl cheamă, Samuel alearga la Eli atunci când aude numele său în mijlocul nopții. El nu a obosit să se prezinte înaintea lui Eli de trei ori la rând cu cuvintele, , Iată-mă, căci m’ai chemat”.

Legea a cincea: Copilul fericit este cel căruia Dumnezeu I se descoperă personal.

Domnul a venit, S’a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi: , , Samuele, Samuele!” Şi Samuel a răspuns: , , Vorbeşte, căci robul Tău ascultă”. Atunci Domnul a zis lui Samuel… (1 Samuel 3:10-11)

O bucurie mai mare pentru mine este să știu că copii mei cunosc pe Domnul și Domnul li s-a descoperit si i-a mântuit. Noi, ca părinți, pregătim calea Domnului în viața copiilor noștri. Ce faci dumneata pentru fericirea copiilor tăi? Ai încercat să fii pentru copil un “Ioan Botezătorul” în poporul Israel?

Să studiem Scripturile, să urmăm legile lui Dumnezeu și atunci vom fi fericiți noi și copiii noștri.