Este permisă recăsătorirea celui divorțat, dar întors la Dumnezeu?

Pentru că fiecare caz diferă de altul, nu se poate de răspuns simplu cu “Da” sau “Nu” la această întrebare. Totuşi, Dumnezeu ne dă în Sfânta Scriptură principii care pot fi aplicate cu succes la fiecare situaţie. Cele mai importante din aceste principii se găsesc în capitolul 7 al Epistolei I a lui Pavel către Corinteni. Să privim la aceste principii…

Când are loc un divorţ este cineva care a venit cu iniţiativa şi celălalt putea să dorească acelaşi lucru, dar în cele mai multe cazuri, a doua parte nu dorea divorţul şi nu a susţinut această iniţiativă. Când începe să abordeze acest subiect, Apostolul Pavel scrie:

Celor căsătoriţi, le poruncesc nu eu, ci Domnul ca nevasta să nu se despartă de bărbat. (1 Corinteni 7: 10)

Verbul “se desparte” este la diateza activă şi arată că nevasta este cea care face acţiunea, adică ei îi aparţine iniţiativa şi ea se desparte de bărbatul ei. Epistola aceasta a fost scrisă unei biserici tinere cu creştini întorşi la Domnul de curând. Printre ei erau bărbaţi şi femei cu diferite probleme în familiile lor. Primul lucru pe care îl spune aici Apostolul Pavel e ca creştinul să nu iniţieze divorţul, iar dacă l-a iniţiat înainte de întoarcere la Domnul…

În continuare Apostolul a scris:

(Dacă este despărţită, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul ei. ) Şi nici bărbatul să nu-şi lase nevasta. (1 Corinteni 7: 11)

Deci, dacă iniţiativa divorţului a venit de la creştin înainte ca acesta să se fi pocăit, iar cel necredincios nu s-a recăsătorit, ci este deschis şi doreşte să fie restabilită înapoi familia, Dumnezeu îl îndeamnă pe credincios să se împace. Dacă în aşa caz, când este posibilă împăcarea şi soţul acceptă pe soţie cu credinţa ei în Domnul Isus şi doreşte restabilirea familiei, iar soţia credincioasă nu vrea să se împace, atunci să rămână necăsătorită. Acelaşi lucru se aplică şi la bărbatul credincios care nu vrea să se împace cu soţia necredincioasă de care a divorţat şi care doreşte să păstreze căsnicia mai departe.

Creştina este liberă să se căsătorească cu cine vrea, numai în Domnul. De altfel, dacă vine cu ideea şi iniţiativa restabilirii căsătoriei care s-a încheiat cu divorţ, atunci va mai provoca pe fostul soţ să mai facă odată divorţ şi să mai lase în urmă alte inimi zdrobite şi un alt legământ rupt. Acelaşi principiu se aplică şi faţă de bărbatul care a devenit creştin şi a cărui soţie deja este recăsătorită.

Un alt caz ar fi atunci când soţia credincioasă doreşte să restabilească căsătoria, iar soţul necredincios nu acceptă pe motiv că soţia lui a devenit creştină sau pentru orice alte motive. Cu privire la un astfel de caz, Dumnezeu spune:

Celorlalţi le zic eu, nu Domnul: dacă un frate are o nevastă necredincioasă, şi ea voieşte să trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. Şi dacă o femeie are un bărbat necredincios, şi el voieşte să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. Căci bărbatul necredincios este sfinţit prin nevasta credincioasă, şi nevasta necredincioasă este sfinţită prin fratele; altminteri, copiii voştri ar fi necuraţi, pe când acum sunt sfinţi. Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi: Dumnezeu ne-a chemat să trăim în pace. (1 Corinteni 7: 12-15)

Dacă ţi-ai făcut partea să restabileşti căsătoria şi totuşi soţul necredincios refuză şi vrea să vă despărţiţi sau să rămâneţi divorţaţi, atunci nu ai de ales şi trebuie să accepţi lucrul acesta şi să trăieşti mai departe în pace cu el fără să porţi ură, sau să-l împiedici să-şi vadă copii, etc.

Tot odată, Dumnezeu spune că într-o astfel de situaţie “fratele sau sora nu sunt legaţi”. Ce înseamnă aceasta? Găsim răspunsul în acelaşi capitol, spre sfârşit, unde este folosită aceeaşi expresie “legat” şi tot în contextul căsătoriei:

O femeie măritată este legată de lege câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar, dacă-i moare bărbatul, este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul. (1 Corinteni 7: 39)

Conform acestui verset, a nu mai fi legată înseamnă să fie slobodă să se mărite cu cine vrea, numai în Domnul.

Dumnezeu să dea înţelepciune oricui citeşte aceste adevăruri din Sfintele Scripturi ca să înţeleagă principiile lui Dumnezeu şi să le aplice corect la situaţia sa.