Când iertarea celui vinovat devine o scârbă înaintea lui Dumnezeu? (Proverbe 17:15)

Toți dorim iertare de la Dumnezeu și Dumnezeu ne învață să iertăm pe cei care s-au făcut vinovați față de noi. Totuși, există un verset în Biblie în care este scris că iertarea celui vinovat este o scârbă înaintea lui Dumnezeu. La astfel de situații se referă următoarea întrebare care mi-a fost adresată:

Pace, pastore Vasile. Să înțeleg că în textul din Proverbe 17: 15 nu se aplică dragostea și iertarea vrăjmașului sau a persoanei care îmi face rău? Sau se referă doar la faptul și momentul doar atunci când doi au un conflict, pe cel vinovat îl apără și pe cel nevinovat îl osândesc?

Mai întâi voi cita textul așa cum îl găsim în Biblie:

Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. (Proverbe 17: 15)

Cuvântul care este tradus în acest verset cu “iartă” este ebraicul ȚADAQ, care are sensul de drept, justificat, nedrept și în acest verset are sensul de a-l îndreptăți și a-l declara nevinovat, inocent pe cel care este vinovat. Când aceasta este într-un conflict dintre doi oameni, evident că din moment ce vinovatul a fost declarat inocent, vina va cădea pe cel nevinovat și omul care procedează astfel este o scârbă sau o urâciune înaintea lui Dumnezeu. Ca să înțelegeți mai bine voi cita mai jos același verset în două limbi în nădejdea că înțelegeți una din ele:

În engleză este tradus astfel:

He that justifieth the wicked, and he that condemneth the just, even they both are abomination to the Lord.

și în rusă…

Оправдывающий нечестивого и обвиняющий праведного — оба мерзость пред Господом.

Sper că acum înțelegeți mai bine ce se are în vedere. Acest verset nu se aplică la situația când cineva ți-a greșit și s-a făcut vinovat față de tine, iar tu alegi să-l ierți, ci la situația când vezi clar că cineva este vinovat, dar tu spui că nu este vinovat sau când vezi bine că o persoană nu este vinovată, dar tu o declari vinovată. Și una și alta sunt o urâciune înaintea lui Dumnezeu și trebuie să ne temem să procedăm astfel.

Se face necesar aici să mai spun că noi toți ne-am făcut vinovați înaintea lui Dumnezeu prin păcatele săvârșite cu fapta, cu vorba sau cu gândul și că păcatele noastre sunt atât de grave că ne așteaptă pedeasa unei pierzări veșnice de la fața lui Dumnezeu. Dar Domnul Isus Hristos, care este Fiul lui Dumnezeu, în dragostea Lui mare pentru noi, a ales să părăsească slava cerească, să ia trup de om și să vină pe acest pământ ca să plătească pentru păcatele noastre cu moartea Sa. El a luat asupra Sa păcatele noastre și astfel ne-a justificat înaintea lui Dumnezeu. Acum, oricine crede în El din toată inima și alege să-I fie ucenic și să urmeze învățătura Lui așa cum o găsim scrisă pe paginile Noului Testament, primește iertarea păcatelor și este justificat înaintea lui Dumnezeu. Cel care se pocăiește din toată inima și devine ucenicul lui Isus Hristos nu mai este considerat păcătos înaintea lui Dumnezeu, pentru că a fost justificat prin Isus și va moșteni viața veșnică. Eu am ales să devin ucenicul lui Isus Hristos când am aflat Evanghelia. Aveam 20 de ani și a fost cea mai binecuvântată și mai importantă decizie pe care am făcut-o în viață. Acum trăiesc prin harul lui Dumnezeu și am nădejdea vieții veșnice. Te invit să iei această decizie și de azi înainte să fii ucenicul lui Hristos și să urmezi învățătura Lui. Dacă ai luat această decizie, atunci trebuie să te alipești de o biserică, căci așa a poruncit Isus Hristos. Dacă locuiești în Chișinău ești foarte binevenit la biserica „Buna Vestirea”, unde se țin serviciile divine în fiecare duminică la orele 14: 00 și în fiecare zi de marți și joi la orele 18: 00. Totdeauna vă așteptăm cu bucurie.