Stirile de seară ne amintesc mereu că trăim într-o lume care a ieșit de sub control. Violența etnică erupe zilnic, implicând în război milioane de oameni. Conflictele tribale zguduie pacea din alte regiuni. Ostilitățile vechi de secole, din Orientul Mijlociu, mocnesc. Din punct de vedere omenesc există un singur cuvânt care rezumă viitorul – nesiguranța. Este ca și cum ne-am afla într-un avion Boeing 757, despre care nu se știe unde merge și cine este pilotul. Pentru zeci de mii de oameni viitorul este extrem de întunecat.
Capitolul nostru de astăzi – Daniel 11 – repetă marile adevăruri din Daniel 2,7,8 și 9. Apoi dezbate capitolele de început, repetând asigurarea că Dumnezeu nu a abandonat planeta răzvrătită. El deține încă controlul. Această lume este încă în mâinile Lui. Viitorul este sigur. Destinația noastră este sigură. Pilotul nostru ne duce acasă!
Scopul profeției
1. După Isus, care este unul dintre scopurile fundamentale ale profeției Bibliei? Ioan 14:29.
Pe măsură ce vedem împlinite profețiile, încrederea noastră în Dumnezeu este întărită. Profeția împlinită este una dintre căile lui Dumnezeu de a ne reaminti că El încă are controlul asupra istoriei.
Ridicarea și căderea imperiilor
2. Care sunt cele două națiuni menționate în Daniel 11:2?
a. _________________________________________________________________________ b. _________________________________________________________________________
3. Câți împărați renumiți aveau să domnească în Persia? Daniel 11:2.
Alexandru Cel Mare, puternicul împărat grec, a cucerit lumea la vârsta de treizeci și trei de ani reunind un grup relativ mic de patrioți greci. Înaintând spre Asia, mica armată a trecut Dardanelele. El era îndeajuns de puternic să cucerească complet Imperiul persan. Totuși, la începutul carierei sale militare strălucite, Alexandru a murit prematur, la vârsta de treizeci și trei de ani. Împărăția sa, așa de bine descrisă în versetul 4, "a fost împărțită în cele patru vânturi".
După moartea lui Alexandru, cei patru generali ai săi au împărțit imperiul. Casandru, Lisimah, Seleuc și Ptolemeu au domnit în locul lui. Împăratul din sud – Ptolemeu – a condus țara Egiptului. Egiptenii au devenit extrem de puternici. Ei au luptat continuu cu împăratul din nord – puterea romană.
5. Citiți Daniel 11:20. Cine este asupritorul sau, după versiunea King James, persoana care a impus taxe, descrisă în acest pasaj? (vezi Luca 2:1)
Cezar Augustus a fost cunoscut ca cel mai mare impunător de taxe din Roma antică. În zilele lui Augustus a fost emis decretul, conform căruia toată lumea trebuia impozitată. S-a dat o lege ca fiecare persoană să se întoarcă în orașul său, ca să fie inclusă în recensământ, pentru a fi impozitată. Maria și Iosif au făcut acea călătorie anevoioasă pe distanță de 100 de mile de la Nazaret la Betleem, unde s-a născut copilul Hristos.
6. După ce a domnit o scurtă perioadă, Cezar Augustus a murit. Cum descrie Daniel caracterul conducătorului care urma să vină după Augustus?
Tiberiu Cezar i-a urmat lui Augustus la tron. El a fost unul dintre cei mai josnici conducători care s-au aflat vreodată pe tronul Romei. Corupția, mita, stoarcerea de bani și crima erau strategia sa politică.
Isus Hristos Și-a dat viața pentru a ratifica legământul cel veșnic cu propriul Său sânge. Sângele Său ne spune în termeni elocvenți că păcatele noastre pot fi iertate. Prin sângele lui Hristos noi trecem de la moarte la viață. El a suferit moartea, care a fost a noastră, pentru ca noi să putem trăi viața, care era a Lui.
Fiind nevinovat, El a suferit pentru noi care eram vinovați. El era neprihănit; noi nu suntem. El a fost sfânt; noi suntem păcătoși. Prin credință, noi primim curățirea Lui. Prin El, noi devenim fii și fiice ale lui Dumnezeu. Tot ce a suferit El ar fi trebuit să suferim noi. Prin sângele legământului celui veșnic, noi suntem răscumpărați din blestemul morții (vezi Evrei 13:20; Efeseni 2:8; Romani 3:23; 6:23).
8. Spre ce perioadă specifică de timp arată profețiile lui Daniel? Daniel 11:27; 12:8,9.
Profețiile lui Daniel descriu plastic ridicarea și căderea imperiilor. Babilonul, Medo-Persia, Grecia și Roma s-au ridicat unul după altul. După dispariția imperiului roman, din Roma s-a dezvoltat o unire biserică-stat. În timpul Evului Mediu, din anul 588 până în 1798 d.Hr., biserica medievală a persecutat pe cei care nu acceptau învățăturile ei.
Hristosul sanctuarului
9. Ce avea să facă biserica medievală Sanctuarului lui Dumnezeu? Daniel 11:31 (vezi și Daniel 8:11-13).
Sanctuarul de pe pământ, pe care îl ridicase Moise, era un model la scară redusă al Sanctuarului original din cer. Jertfele de animale arătau spre jertfa lui Isus Hristos. Slujba preoților Îl reprezenta pe Isus, Reprezentantul nostru, Mijlocitorul nostru din cer. Sanctuarul din cer ar trebui să fie în centrul atenției noastre. Acolo, Isus, Marele nostru Preot, ne atribuie binecuvântările jertfei Sale.
"Căci Hristos n-a intrat într-un locaș făcut de mână omenească, după chipul adevăratului locaș de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfățișeze pentru noi, înaintea lui Dumnezeu" (Evrei 9:24).
În perioada bisericii medievale, clădiri mari, pompoase, ornamentate, splendide, cu preoți pământești și embleme lumești, au devenit înlocuitori pentru jertfa adevărată pe care a făcut-o Hristos pe cruce și preoția Lui adevărată din cer. Sanctuarul din cer este pângărit când atenția este deviată de la el, la o imitație pământească.
Poporul lui Dumnezeu persecutat
10. Prin ce încercări a trecut poporul adevărat al lui Dumnezeu în Evul Mediu? Daniel 11:33,34.
Creștinul autentic își predă zilnic voința lui voinței lui Dumnezeu. Isus domnește pe tronul inimii. Inima fiecărui creștin adevărat dorește să descopere voința lui Dumnezeu și s-o împlinească.
13. Care sunt cei doi împărați care se vor lupta în timpul sfârșitului? Daniel 11:40.
A. _________________________________________________________________________ B. _________________________________________________________________________
Termenii "Împăratul din nord" și "Împăratul din sud" sunt simboluri din cartea lui Daniel. Am putea întreba "Nordul sau sudul cărui loc?". În Vechiul Testament, Ierusalimul era locuința lui Dumnezeu. În templu s-a manifestat prezența plină de slavă a lui Dumnezeu. Termenii "nord" sau "sud" se raportau întotdeauna la cetatea lui Dumnezeu, Ierusalim.
Împăratul din sud reprezintă Egiptul. Egiptenii L-au atacat pe adevăratul Dumnezeu cu cuvinte de sfidare, pe față "Cine este Domnul?" (Exod 5:2). Într-un sens, termenul "Împăratul din sud" reprezintă toate puterile ateiste, răzvrătite, sfidătoare, din toate secolele.
Fiecare putere politică pământească care i-a persecutat pe creștini, recunoscând umanismul și ateismul secularizat, este reprezentată în simbolismul "împăratului din sud".
Împăratul de la nord reprezintă puterile religiilor false la nord de Ierusalim, întâi Babilonul, apoi Roma. Aceste două puteri politico-religioase au falsificat adevărul lui Dumnezeu și au înlocuit Legea lui Dumnezeu cu porunci omenești. Cuvântul împăratului sau al conducătorului religios a devenit suprem. Împăratul nordului reprezintă religia falsă.
În conflictul dintre împăratul de la nord și împăratul de la sud, religia falsă și ateismul se luptă pentru supremația lumii. Chiar înainte de venirea lui Isus, ateismul se prăbușește. Guvernele totalitare cad. Ţări, care erau înainte închise în fața Evangheliei, se deschid rapid. Căderea comunismului și deschiderea drumului Evangheliei arată că profeția din Daniel 11 se împlinește. Următorul eveniment este ridicarea religiei false într-o mare redeșteptare religioasă falsă, bazată pe porunci omenești și nu pe Cuvântul lui Dumnezeu.
Un sfârșit glorios
14. Când falsa religie se combină cu statul într-o mare redeșteptare religioasă falsă, ce va zgudui această mișcare? Daniel 11:44.
Termenul "zvonuri" sau o veste din răsărit, vorbește despre eliberare. Când Israel a fost în captivitatea babiloniană, Cir, împăratul din răsărit, l-a eliberat. În Apocalipsa 19, Isus, Împăratul împăraților, coboară pentru ca să-i elibereze pe copiii Săi.
15. Cum descrie Împăratul Isus direcția și slava revenirii Sale pentru a-Și elibera copiii? Matei 24:27.
În ultimele momente ale timpului, Împăratul din nord, care simbolizează încercarea finală a lui Satana de a uni biserica cu statul, încearcă să-și înfigă steagul sau semnul între mare (masele de oameni, vezi Apoc. 17:15) și Muntele Sfânt (locuința lui Dumnezeu sau Biserica). Așa cum Nebucadnețar a falsificat chipul din Daniel 2, obligând întregul imperiu să se închine la un dumnezeu fals, în același fel un conducător politico-religios fals va stabili în timpul sfârșitului un semn fals, în opoziție cu Legea lui Dumnezeu. El pune tradiția oamenilor și poruncile omenești deasupra poruncilor lui Dumnezeu. Și totuși soarta lui este știută. Destinul său este hotărât. Așa cum au căzut conducătorii politici dinaintea lui, tot așa va cădea și această putere politico-religioasă. "Își va ajunge sfârșitul și nimeni nu-i va fi într-ajutor" (Daniel 11:45).
Dumnezeu încă este la cârmă. El este adevăratul nostru Răscumpărător. El este adevăratul nostru Mântuitor. El este adevăratul nostru Dătător de Lege și El este adevăratul nostru Împărat. Dragostea Lui durează veșnic. El încă ține lumea în Mâinile Sale. Nici o putere de pe pământ sau din iad nu poate smulge această lume din mâna Sa. Numai El merită slava, lauda noastră cea mai înaltă și închinarea noastră plină de adorare.
Răspunsul meu
Da, Isus, cred că Tu ai încă controlul asupra tuturor lucrurilor. Îți încredințez pe deplin viața mea.
Da, Isus, doresc să-mi predau voința Ţie. Poruncile Tale sunt mult mai importante pentru mine decât tradițiile oamenilor.
