Lectia 05 - Familia credintei 01

Familii din Biblie

Lecţiile 5-7

FAMILIA CREDINŢEI

INTRODUCERE

1. Avraam - omul credinţei, tatăl tuturor celor credincioşi  (Romani 4:11-12), a trăit 175 de ani: 75 de ani în Ur şi Haran, iar 100 ani în Canaan şi Egipt

2. Sara, sora şi soţia lui (Rebeca, Lea şi Rahela- mai târziu) devin soţiile - rudenii din care s-a născut poporul Israel

I. AVRAM – AVRAAM

A. Călătoriile lui Avraam  (călătorii sfinte - Exodul 6:4; Evrei 11:13)

1. Ur în Haldea - aici moare Haran (Genesa 11:27-28)

2. Haran (Padan-Aram) - aici rămâne familia lui Nahor şi moare Terah (Genesa 11:31-32)

3. Sihem, la 600 km de Haran. Împreună cu Lot ajunge la stejarul lui More (Genesa 12:6)

4. Între Betel şi Ai (Genesa 12:8), iar apoi spre sud

5. Egipt - împreună cu Lot (Genesa 12:10)

6. Între Betel şi Ai (Genesa 13:3); aici a locuit mai mult timp (Genesa 13:12) şi s-a despărţit de Lot

7. Hebron (lângă stejarii lui Mamre – Genesa 13:18): aici Dumnezeu face legământ cu Avram, îi dă porunca circumciziei, îi schimbă numele în „Avraam”, iar patriarhul mijloceşte pentru Sodoma

8. Gherar - între Cades şi Şur (Genesa 20:1)

9. Beer-Seba - aici se naşte Isaac (Genesa 21:2,33-34) şi se derulează episodul jertfirii lui (Genesa 22:19)

10. Hebron (Genesa 23:2,19) - aici moare Avraam şi Sara (Genesa 25:10)

Posibil au existat şi alte poposiri nemenţionate în Scriptură (Genesa 13:17)

B. Relaţia lui Avraam cu Dumnezeu  (prietenie - Isaia 41:8; iubire  - II Cronici 20:7)

1. Dumnezeu:

a) I S-a arătat în Ur (Genesa 12:1-3; Faptele Apostolilor 7:23). Chemarea prin cunoaştere şi alegere (Genesa 18:18-19; Romani 9:29-30)

b) a doua arătare, la 75 de ani - la Sihem (Genesa 12:7 – după împlinirea profeţiei urmează alt mesaj)

c) a treia arătare - între Betel şi Ai, după întoarcerea din Egipt şi despărţirea de Lot  (Genesa 13:14-17)

d) a patra arătare - vedenie (Genesa 15:1-5). Descoperire progresivă: legământul (Genesa 15:17), profeţii despre viaţa lui (Genesa 15:15) şi despre urmaşi (Genesa 15:13-14; 15:18-19)

e) a cincea arătare (Genesa 17:1-22): făgăduirea naşterii lui Isaac (Genesa 17:16-21); schimbarea numelor din Avram (tată înalt) în Avraam (tatăl mulţimii) şi din Sarai (prinţesa mea) în Sara (prinţesa mulţimii); legământul; circumcizia

f) a şasea arătare (Genesa 18:1-33)

g) a şaptea arătare, la Beer Seba – încercarea credinţei şi jurământul Domnului (Genesa 22:1-19; Evrei 6:17-18)

Avraam a primit din partea Domnului binecuvântarea deplină (Genesa 24:1)

2. Avraam:

a) a plecat, a ascultat (Genesa 12:4; Evrei 11:8-9)

b) a zidit un altar Domnului (Genesa 12:7-8)

c) a străbătut ţara, făcând altare (Genesa 13:18)

d) credinţa (neprihănirea) lui Avraam (Genesa 15:6). Avraam cere documentaţie de la Domnul (Genesa 15:8). Diferite stări sentimente, lupte spirituale (Genesa 15:11-12). De ce este nevoie de ani de încercare?

e) închinarea (Genesa 17:3,17). Circumcizia la 99 de ani – Avraam îndeplineşte tot ritualul fără comentarii (Genesa 17:17-18,26-27)

f) primirea oaspeţilor - intimitatea cu Domnul  (Genesa 18:8,16). Motivaţiile mijlocirii pentru cetăţile păcătoase (Genesa 18:23-25,32-33). Urmărirea lucrărilor divine (Genesa 19:27-29)

g) în anul 100, în Gherar, Dumnezeu intervine pentru a-l feri de păcat pe Abimelec (Genesa 20:3,17). Rugăciunea, parte a vieţii individuale şi colective. Ultimul raport cu Dumnezeu în Canaanul pământesc. Avraam a avut o bătrâneţe fericită: şi-a dat duhul în mâna Domnului (Genesa 25:8)

C. Relaţia lui Avraam cu soţia lui

1. Între ei a existat o bună comunicare şi înţelegere (Genesa 18:6-8). Cazul „soţie-soră” (Genesa 20:13; 12:12-13). Cazul „Ismael” (Genesa 16:2,6)

2. Ei s-au apreciat şi s-au cinstit reciproc (Genesa 12:11). Avraam n-o mustră pentru că e stearpă (Genesa 15:2; 17:17) şi n-o jigneşte în public (Genesa 18:13-15). La moartea ei, plânge (Genesa 23:2)

3. Sprijin şi grijă materială în lucrurile casei (Genesa 18:6-8). Grija înmormântării (Genesa 23:19)

4. Purtare înţeleaptă - acceptă părerea ei fără orgoliu (Genesa 21:10-14). I-a spus sau nu Sarei despre Genesa 22?

D. Relaţia lui Avraam cu copiii săi (diferite ipostaze în rolul de părinte: situaţie fără copii/nepoţi de fraţi – Genesa 12:5; 13:8; copii de la mai multe mame - Genesa 21:11-14)

1. Planul lui Dumnezeu pentru copii este revelat părinţilor care împlinesc Cuvântul Său (Genesa 18:18-19) şi se roagă (Genesa 17:20): Ismael (Genesa 17:20; 21:13), Isaac (Genesa 17:21; 22:17)

2. Avraam îşi iubea copiii: Ismael (Genesa 17:18; 21:11), Isaac (Genesa 22:2)

3. Avraam a dat copiilor săi o educaţie spirituală teoretică şi practică (Genesa 18:19; 22:5). O comunicare pe măsura dezvoltării fizice şi spirituale (Genesa 22:7-8)

4. Şi-a implicat copiii în activităţi şi în muncă (Genesa 22:9-10). Împărţirea moştenirii (Genesa 25:5-6)

5. Grija pentru căsătorie (Genesa 24:3-4)

E. Relaţia lui Avraam cu oamenii din jur  (o binecuvântare - Genesa 22:18)

1. Relaţia cu familia mare (rudeniile):

a) a dorit şi s-a luptat pentru binele lor veşnic şi vremelnic (Genesa 12:5; 13:6-9; 19:29)

b) a avut relaţii speciale, oficial-religioase, cu robii (Genesa 17:27): Eliezer (Genesa 24:2-9,26-27). Melhisedec (Genesa 14:19-20)

2. Relaţia cu oameni „de afară”; cu demonii – inexistentă:

a) a trăit în pace cu toţi oamenii (Romani 12:18), chiar în diferite ţări (Genesa 21:24-34; 23:8-11)

b) având un spirit de dreptate, a purtat un război de eliberare (Genesa 14:21-24; 23:13,16,20)

c) a fost primitor de oaspeţi (Genesa 18). El a mijlocit pentru cei răi, dar nu s-a unit cu ei

d) Avraam – un domnitor al lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor (Genesa 23:6).     Avraam a primit binecuvântarea din partea lui Melhisedec. Când Avraam a fost afectat în relaţia cu Faraon şi Abimelec, aceştia au suportat blestemul (Genesa 12:3).

II. SARAI – SARA (o femeie căreia Domnul i-a schimbat numele şi viaţa, binecuvântând-o - Genesa 17:16; un bun exemplu de soţie şi mamă cu excepţia cazului „Agar-Ismael” - Genesa 16:2,5; 21:12)

A. Sara în relaţia ei spirituală şi de familie (a ascultat de Dumnezeu prin intermediul soţului ei, chiar cu riscuri şi în condiţii deosebite, speciale - I Petru 3:6; Genesa 12:5,13; 18:6; 20:13)

1. Credinţă, nădejde, puţină nerăbdare în promisiunile lui Dumnezeu date soţului (Genesa 12:7; Evrei 11:13), în făgăduinţa naşterii lui Isaac (Evrei 11:11)

2. Sara a fost supusă lui Avraam, materializând ascultarea (I Petru 3:5). Ea demonstrează supunere în activităţile vieţii de familie (Genesa 18:6,10)

3. Prezintă reverenţă (Dumnezeu) şi respect (soţ) păstrându-şi poziţia înaintea „Domnilor ei” (Genesa 18:12). Nu şi-a depăşit atribuţiile, chiar când ar fi dorit (Genesa 16:5; 21:10). Sara păsta tăcerea – nu se amesteca în conducerea, coordonarea şi călăuzirea dată de Dumnezeu lui Avraam - lipseşte în momentele sacre, oficiale (Genesa 18:10-12)

B. Sara – mama unui fiu şi a unor neamuri întregi

1. A născut la vremea hotărâtă, chiar dacă lucrul respectiv era de râs (Genesa 21:6-7)

2. Şi-a protejat fiul, despărţindu-l de influenţe rele (Genesa 21:9-10)

C  Sara şi lumea din jur

1. A avut de suferit în Egipt şi Gherar (Genesa 12:20). A avut cotă parte din vină în cazul Agar (Genesa 16 şi 21)

2. A rămas aproape de familia ei şi departe de lume.

ÎNCHEIERE

1. Avraam a trăit 100 de ani în ţara sfântă, a avut 10 popasuri şi 7 revelaţii cu mesaje speciale din partea lui Dumnezeu. Culmile vieţii sale au fost: credinţa şi iubirea de Dumnezeu şi de semeni. A primit din partea lui Dumnezeu binecuvântări veşnice (Genesa 22:16-18)

2. Sara (prinţesa mulţimii) a trăit o viaţă între încercare şi linişte (I Petru 3:3-6). A primit şi a rămas sub binecuvântarea veşnică a Domnului (Genesa 17:16)