text Raspunsuri biblice

"Este posibil să pună Dumnezeu în slujba de pastor pe cineva căruia nu i-a dat acest dar?"

Categorie: Raspunsuri biblice
 

 

Întrebare: 

Este posibil să ungă Dumnezeu pe cineva la slujba de pastor și să nu-i dea darul de a păstori? Cum putem vedea aceasta? Ce texte din Scripturi arată acest lucru? Eu personal respect autoritatea păstorului, dar sunt oameni care spun că el nu are acest dar. Vreau să aud părerea dumneavoastră. Vă mulțumesc anticipat. 

Slujba de păstor fără darul de păstor

 

Nu-l cunosc personal pe pastorul dumneavoastră și nu știu de ce spun oamenii așa și care sunt argumentele lor. Dar, știu următoarele adevăruri importante…

 

Duhul Sfânt ne dă daruri cum voiește

 

Când este vorba de darurile duhovnicești pe care le avem, nouă nu ne aparține nici un merit și nu am avut nici un rol, căci nu le-am ales noi sau alți oameni pentru noi, ci le-am primit de la Duhul Sfânt care a împărțit așa cum a vrut El. Aceasta este valabil cu privire la toate darurile duhovnicești (inclusiv cel de păstorire) și cu privire la toți creștinii născuți din nou. 

 

Ordinarea pastorilor se face cu participarea bisericii și slujitorilor

Întreg Noul Testament ne arată că slujirea a fost încredințată sfinților de către presbiteri și de către întreaga biserică. Iată cum au fost ordinați primii diaconi din Ierusalim în această slujbă: 

În zilele acelea, când s-a înmulţit numărul ucenicilor, evreii care vorbeau greceşte cârteau împotriva evreilor, pentru că văduvele lor erau trecute cu vederea la împărţirea ajutoarelor de toate zilele. Cei doisprezece au adunat mulţimea ucenicilor şi au zis: „Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. De aceea, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi, vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.” Vorbirea aceasta a plăcut întregii adunări. Au ales pe Ştefan, bărbat plin de credinţă şi de Duhul Sfânt, pe Filip, pe Prohor, pe Nicanor, pe Timon, pe Parmena şi pe Nicolae, un prozelit din Antiohia. I-au adus înaintea apostolilor, care, după ce s-au rugat şi-au pus mâinile peste ei. (Fapte 6:1-6) 

Cum vedeți, în acest proces au fost implicați și biserica și apostolii. Așa a fost totdeauna în prima biserică și pentru că inițiativa ordinării noilor slujitori avea să vină de la conducătorii bisericii, apostolul Pavel, după ce a plantat biserici pe insula Creta, l-a lăsat pe ucenicul său Tit tocmai cu această misiune – să așeze presbiteri în fiecare cetate și i-a dat criteriile după care trebuie să-i aleagă pe acești slujitori. Pe Timotei l-a trimis la Efes ca să pună în rânduială viața bisericii noi formate din acel oraș și el tot avea să ordineze slujitori. De aceea, apostolul Pavel i-a dat și o avertizare cu privire la ordinarea noilor slujitori când i-a scris: 

Să nu-ţi pui mâinile peste nimeni cu grabă şi să nu te faci părtaş păcatelor altora; pe tine însuţi păzeşte-te curat. (1 Timotei 5:22) 

Imediat după aceasta i-a scris să bea și câte puțin vin (ceea ce înseamnă că Timotei nu obișnuia să consume băuturi alcoolice defel) din pricina deselor lui îmbolnăviri de stomac și eu cred că a spus aceasta ca să-i arate că boala lui trupească poate fi și o consecință a ordinării în slujba a unor oameni care apoi s-au descalificat. Căci altfel de ce ar fi scris în continuare astfel? 

Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.(1 Timotei 5:24) 

Cuvintele acestea mă fac și pe mine să fiu atent și precaut la oamenii pe care trebuie să-i promovez și să-i inaintez înaintea bisericii ca să fie ordinați în calitate de slujitori. Dacă arată semne de nesupunere, îngâmfare și tendință de izolare, aceasta trebuie să ne pună în gardă și să fie semne de alarmă cu privire la consecințele unei astfel de ordinări  făcute “cu grabă”.  Cu toate acestea…. 

Și apostolul Pavel era conștient că unii oameni ordinați de el vor devia de la chemarea Evangheliei

Când s-a întâlnit pentru ultima dată cu presbiterii bisericii din Efes, printre sfaturile date, apostolul Pavel le-a spus și aceasta: 

Luaţi seama, dar, la voi înşivă şi la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său. Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma; şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. (Fapte 20:28-30) 

Acum, să discutăm…

Despre situația din biserica voastră

Amintiți-vă cum a fost ales și ordinat în slujbă pastorul bisericii din care faceți parte? Și-au dat votul pentru alegerea lui majoritatea sfinților? A avut cineva vreun reproș cu privire la integritatea lui sau la capacitățile de a păstori? Dacă acum este vorba despre vreun păcat al pastorului, trebuie să-l confruntați. Dar, din ce mi-ați scris mi se pare că pastorul își face slujba și nu s-a discreditat cu nimic, însă, sunt unii care îl desconsideră și cred că nu are darul de pastor. Ce așteptări au ei de la pastor? Ce anume nu-i aranjează? Nu uita că în fiecare biserică sunt și vor fi oameni răi care au o formă de evlavie, dar sunt fără frică de Dumnezeu. De obicei, acești oameni ignoră învățătura și îndemnurile pastorului, nu fac și nu vor să facă nici o lucrare în biserică, dar toată ziua stau să-l discute pe pastor și pe ceilalți slujitori. Dacă s-au apropiat de tine și-ți spun că pastorul nu are dar etc., privește bine mai întâi cine sunt acești oameni, ce fac ei în biserică, cum trăiesc ei adevărul Evangheliei și cum ascultă de pastor când  îi cheamă și îi îndeamnă la lucrare sfântă. În Epistola I către Tesaloniceni apostolul Pavel a scris și aceste cuvinte: 

Vă rugăm, fraţilor, să priviţi bine pe cei ce se ostenesc între voi, care vă cârmuiesc în Domnul şi care vă sfătuiesc. Să-i preţuiţi foarte mult, în dragoste, din pricina lucrării lor. Trăiţi în pace între voi. (1 Tesaloniceni 5:12-13) 

Domnul să te ajute să păzești aceste cuvinte și să-l privești bine pe pastorul tău și pe toți cei care te cîrmuesc în Domnul și te sfătuiesc. Prețuiește-i și arată aceasta în fapte și în vorbe. Nu te lua după cei care îl disprețuiesc. Apropo, dar ce daruri duhovnicești au cei care îl critică pe pastor și cum își îndeplinesc ei slujba? Ce slujire fac ei în biserică? Mă tem că nu fac nimic afară de această vorbire de rău la adresa slujitorului și a altora. Mi-ar place să mă înșel în această afirmație, dar mă tem că am dreptate…. 

Și vă mai îndemn să urmați și sfatul din Epistola către Evrei: 

 

Ascultaţi de mai marii voştri şi fiţi-le supuşi, căci ei priveghează asupra sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele; pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinând, căci aşa ceva nu v-ar fi de niciun folos. (Evrei 13:17) 

Spuneți și celor care vin să vă spună că pastorul nu are dar etc. și îndemnați-i să fie supuși și să asculte de pastor, ca să poată și păstorul să-și facă slujba cu bucurie, nu suspinând, căci nu doar lor, dar întregii bisericii nu va fi de nici un folos critica lor. 

 

Dumnezeu să vă ajute să fiți o binecuvântare pentru pastor și el să fie o binecuvântare pentru dumneavoastră. 

 

sursa: https://moldovacrestina.md/

Cele mai recente resurse creștine scrise

Călătoria - Seria Moștenirea Râului Străvechi - vol. 3 - roman creștin
Există povești care nu doar se citesc, ci se trăiesc. Cărți care nu se închid odată cu ultima pagină, pentru că ele continuă în inimă. Un astfel de roman este „Călătoria – Seria Moștenirea Râului Stră... Citeste mai mult >>
„Ce îți promit”, roman istoric creștin plin de speranță și har
Uneori, cele mai frumoase povești nu sunt doar despre iubire, ci despre credința care rezistă în mijlocul furtunii. Despre promisiuni care trec peste generații, și despre inimile care se agață de năde... Citeste mai mult >>
„Ce am lăsat pentru tine”, roman istoric creștin care atinge sufletul
Există cărți care nu se citesc doar cu ochii, ci mai ales cu inima. Unele povești se strecoară adânc în suflet și lasă o amprentă care nu se șterge ușor. Așa este și romanul „Ce am lăsat pentru tine”,... Citeste mai mult >>
Jurnal creștin, o călătorie a inimii alături de Dumnezeu
 Trăim într-o lume grăbită, în care liniștea pare tot mai greu de găsit. Totuși, există momente în care inima noastră tânjește după un loc sigur, un colț unde putem să ne așternem gândurile, rugă... Citeste mai mult >>
Biblia pentru copii din 1992, o carte care a crescut generații de credincioși
Există cărți care nu îmbătrânesc niciodată. Păstrate cu grijă pe rafturi, răsfoite cu emoție și dăruite din generație în generație, ele continuă să lumineze sufletele celor care le ating. Așa este și... Citeste mai mult >>
Biblia albastră pentru copii – prima carte de credință
 Există daruri care nu se măsoară în lucruri, ci în lumină. Pentru un copil, Biblia albastră pentru copii nu este doar o carte frumos ilustrată, este o poartă spre iubirea lui Dumnezeu, o chemare... Citeste mai mult >>
Jamie Ogle și cărțile creștine care îți ating inima imediat
Jamie Ogle este unul dintre autorii creștini traduși recent la editura Maranatha, iar cărțile sale reușesc să creeze o punte sinceră între emoție, credință și vindecare. Dacă îți dorești o lectură car... Citeste mai mult >>
Denise Hunter – povești creștine despre iubire și speranță
Într-o lume în care literatura romantică adesea alunecă spre superficial, Denise Hunter reușește să păstreze viu un gen profund și autentic: romanul creștin. Prin povești încărcate de emoție, speranță... Citeste mai mult >>
Cărți creștine care inspiră și transformă vieți
Trăim într-o lume în care ritmul este tot mai alert, iar provocările vieții de zi cu zi pot duce la epuizare, îndoială sau chiar pierderea direcției spirituale. În acest context, cărțile creștine... Citeste mai mult >>
Romane crestine care ating inima
Într-o lume tot mai grăbită, sufletul omului caută sens, pace și speranță. Romanele crestine sunt acele povești care ne amintesc că dragostea, iertarea și credința rămân cele mai puternice forțe ale v... Citeste mai mult >>