Adăpostul lui Dumnezeu

Adăpostul lui Dumnezeu

Psalmul 91

După cuvintele Domnului Isus Cristos, scrise în cartea profetului Isaia 57:19, vă salut și eu cu: „…pace, pace celui de departe, pace, pace celui de aproape.

Mă uit în adunare și nu mai văd atmosfera aceea care era în zilele Crăciunului. Nu mai sunt luminițe, nu mai este atât de mult tineret, nu mai sunt copii, nu mai sunt colinde, parcă nu mai este nici bucurie și mă întreb: au trecut sărbătorile, s-au dus bucuriile…?

Oare, cu adevărat au trecut sărbătorile?

S-au dus așa cum trec norii peste cetate?

Dacă ne referim la lumea religioasă, la ritualurile ei, la obiceiurile și la practicile ei, am putea să spunem că au trecut și sărbătorile acelea, iar de acum intrăm din nou în vâltoarea vieții și a lucrurilor care ne stau înainte. Reluăm frământările de zi cu zi!

Însă, dacă ne referim la Biserica Domnului, care este în lume dar, care după Cuvântul lui Dumnezeu nu mai face parte din lume, atunci putem spune că sărbătoarea continuă și va culmina în Împărăția cerurilor, în jurul Celui pe care L-am iubit și L-am sărbătorit în fiecare zi, chiar dacă nu la aceeași intensitate ca în zilele acelea.

Însă, trebuie să știm foarte clar, chiar dacă a rămas în urmă, Crăciunul nu este despre brazi împodobiți și cadouri, chiar dacă ne place să primim și ne place să dăruim; și Crăciunul nu este despre colindători ori cât de frumos cântă, sau despre noi înșine; Crăciunul nu este ca să ne simțim noi bine, să mâncăm până ne ghiftuim, nu este nici despre zăpadă sau reni venind din nu știu care punct cardinal, ci ascultați-mă cu mare atenție: sărbătoarea aceasta specială, este despre o persoană specială: despre Isus Cristos, Fiul omului, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii, Mântuitorul meu și Mântuitorul tău suflete drag.

Crăciunul este despre Lumina care a coborât din cer și a biruit întunericul.

Sărbătoarea Crăciunului este despre felul în care Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu a venit în lumea noastră ca să ne mântuiască, prin nașterea, prin moartea, învierea și înălțarea Sa la cer.

Înaintea Lui se pleacă cerul și pământul, munții și dealurile, apele toate. În cer și pe pământ, totul strigă: Slavă! înaintea Împăratului împăraților!

Și ar trebui să profităm din plin de oportunitatea de a-L mărturisi pe Isus, ca Domn și Mântuitor al sufletelor noastre, nu numai la Paști și la Crăciun, ci în toate zilele vieții, de dimineața și până seara, de la răsărit și până la apus, pe orice meridian ne-am găsi.

Dacă privim în urmă, observăm că, de-a lungul vremurilor, credincioșii, începând cu primii ucenici au trecut prin lipsuri, suferințe, prigoane, de aceea Psalmul 91 a fost, este si va fi întotdeauna un izvor de încurajare și mângâiere pentru toți credincioșii care trec prin perioade de necaz si strâmtorare.

„Cel ce stă la umbra Celui Prea Înalt, se odihnește la umbra Celui Atotputernic…”

În prima parte a Psalmului este imaginea unei locuințe liniștite și sigure, un adăpost pe care împăratul David îl dorea tare mult de aceea el declara în Psalmul 63:7 „Căci Tu ești ajutorul meu, și sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale”.

Dacă stai ascuns cu Cristos în Dumnezeu, în toată vremea, nu numai duminica, nu numai la Paști și la Crăciun, ai siguranța ocrotirii Lui divine, pentru că lângă El este locul de scăpare, de odihnă și locul de onoare. Domnul Dumnezeu nu vorbea cu Eli, marele preot, care petrecea vremea prin curtea Templului, ci vorbea cu Samuel care stătea lângă inima Domnului, chiar acolo lângă chivot.

Este adevărat că avem atâtea posibilități să ne alegem adăpost în viață: unii aleg banii, alții case, sau

oameni cu influență, însă cea mai bună alegere o găsim în Domnul Dumnezeul cerului și al pământului.

Pentru că aici este locuința în care se ascunde cel ce se încrede pe deplin în ocrotirea divina și aici este locul în care credinciosul este scăpat de „lațul vânătorului”, de „ciumă și de pustiirile ei” (vers. 3)

Însă dacă există siguranță, dacă există odihnă în Duhul Sfânt și ocrotire la umbra aripilor lui Dumnezeu, nu se datorează unor merite omenești, ci se datorează exclusiv, bunătății și credincioșiei Lui: (vers. 4). „El te va acoperi cu penele Lui și te vei ascunde sub aripile Lui, căci scut și pavăză este credincioșia Lui”

Nu noi tragem aripile lui Dumnezeu ca să ne acoperim, ci El le întinde ca să ne apere, să ne ocrotească de săgeata celui rău, de molimă, de ciumă…

În a doua parte a Psalmului este declarația de protecție a lui Dumnezeu, pentru credinciosul care trăiește viața cu El în intimitate, sau trăiește viața ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Zice Domnul, „dacă vei sta la adăpostul aripilor Mele și dacă te încrezi în făgăduințele Mele: versetul 5 „Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții, nici de săgeata care zboară ziua, nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima, care bântuie ziua în amiaza mare…”

La umbra aripilor lui Dumnezeu, nu este teamă nici groază pentru vremurile care vin, ci este liniște și pace deplină.

Toți copiii lui Dumnezeu care trec prin primejdii de tot felul, prin strâmtorări și persecuții, găsesc în versurile acestui imn de o frumusețe aparte, îmbărbătare, mângâiere și siguranța ocrotirii lui Dumnezeu.

„O mie să cadă alături de tine, și zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia…”

Vă aduceți aminte cum se raporta zilnic? Mii de infectați, sute de morți! Dar noi am stat în picioare și ne-am putut aduna în pace și siguranță la Casa lui Dumnezeu, a umbra aripilor Celui Preaînalt!

Se cade să-I spunem Domnului un: „mulțumim frumos pentru purtarea de grijă!”

Uneori, copiii lui Dumnezeu sunt invitați doar sa privească la dezastrele din jurul lor și să stea liniștiți în același timp, așa cum ar trebui să fim și noi astăzi, când bântuie „molima”.

„Cineva” profită în vremea aceasta de incertitudine și folosindu-se de tot felul de oameni „slabi”, care trimit mesaje de descurajare, de înfricoșare în poporul Domnului: curg mesajele cu „cipuri” implantate, cu certificate de nu știu ce culoare, cu restricții de tot felul, cu dezastre, ș. a.

Însă Dumnezeu din cer strigă: stai liniștit la umbra aripilor Mele și privește răsplătirea celor răi.

În timpul Exodului, poporul Domnului a stat deoparte și a privit cum cele zece urgii se revărsau una după alta peste egipteni, în timp ce, poporul se odihnea la umbra aripilor lui Dumnezeu, în Gosen.

La Marea Roșie, de asemenea, poporul a privit, fără să miște un deget, cum armatele lui faraon piereau în adâncul marii fără luptă. Pentru că Dumnezeu știe să-i apere pe cei ce se încred în El.

„Doar vei privi cu ochii, și vei vedea răsplătirea celor răi.” Versetul 8.

Dacă în Psalmul unu, David îl asemănă pe cel neprihănit cu „un pom sădit lângă un izvor de apă, care-și dă rodul la vremea lui și ale cărui frunze nu se vestejesc”, în Psalmul 91 pe care îl avem astăzi în atenție, cel neprihănit, sau cel născut din Dumnezeu, este asemănat tot cu un pom, dar care, își are rădăcinile de data aceasta în cer, acolo unde sunt adevăratele izvoare de viață.

Credincioșii sunt sădiți și ancorați în Dumnezeu, și își trag seva din Isus care este viața, nu din „dealul cotrocenilor”, sau din „valea victoriei”.

În a treia parte a Psalmului sunt promisiunile lui Dumnezeu și sunt rostite de El Însuși, dându-le astfel, o greutate cu mult mai mare.

În ultimele două versete al acestui psalm găsim șapte angajamente ale lui Dumnezeu prin care promite celui ce stă la adăpostul aripilor Sale: izbăvire din necaz, ocrotire în încercări, răspuns la rugăciune, însoțire în strâmtorare, proslăvire, viață lungă și mântuire.

Pe toate aceste promisiuni le putem socoti binecuvântări, dar ele sunt condiționate, pentru că sunt oferite doar celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, celor ce Îl cunosc pe Dumnezeu și strigă după ajutorul Lui versetele 14-15.

Făgăduințele acestea sunt sigure, fiindcă Cel ce s-a angajat să le împlinească este Dumnezeul Atotputernic!

În concluzie, dacă traversezi valea umbrelor morții, sau treci prin valea plângerii, sau ești prigonit într-un fel sau altul chiar de cei din casa ta și până acum ai căutat ocrotire la umbra unor adăposturi nesigure, ... alege astăzi, prin credință, să te adăpostești la umbra Celui Atotputernic, ca să ai parte de toate binecuvântările pe care le oferă din belșug celor ce se încred în El…. izbăvire din necaz, ocrotire în încercări, răspuns la rugăciune, însoțire în strâmtorare, proslăvire, viață veșnică și mântuire. Domnul Dumnezeu să vă binecuvânteze.