Dragostea crede totul!

Este scris în Scriptură, că “dragostea... CREDE TOTUL” (1 Corinteni 13:7). Dar este corect să crezi TOTUL? ? ? Căci nu întotdeauna oamenii vorbesc adevărul! Și, dacă nu vom crede totul, atunci nu vom iubi? ? ?

Pentru ca să înțelegem semnificația afirmației “dragostea... crede totul,” trebuie să analizăm ceea ce se vorbește la Proverbe: “Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge.” (Proverbe 14:15) Cu alte cuvinte: „Cel nechibzuit crede tot ce-i vorbești, dar cel înțelept analizează toate vorbele.” Solomon a scris despre încrederea naivă: “dacă omul crede tot ce aude, atunci el este nechibzuit.” Să fii o persoană naivă, care crede totul este neînțelept!

Un om naiv, care este lesne crezător, crede din cauza că nu cercetează totul, și nu are suficientă înțelepciune. O astfel de credință, mai târziu, sau mai devreme poate să dezamăgească, și să împietrească inima. Putem să cercetăm foarte multe exemple din viață, când cineva a căzut în plasa celor iscusiți în mijloace de amăgire, și au suferit consecințe grave.

Apostolul Pavel spune “dragostea crede totul,” dar a evidențiat, că dragostea se zidește pe încredere. Această expresie se poate de tradus ca: “dragostea întotdeauna se încrede” (1 Corinteni 13:7). Când iubești, te încrezi. Nu există dragoste – nu există încredere. Dar în toate acestea trebuie să ținem minte, că dragostea nu ne lipsește de judecată. Nu este o explozie de sentimente, care te împiedică să gândești limpede. Ea se gândește, dar în tot același timp “nu se gândește la rău” (1 Corinteni 13:5). Iar dacă dragostea adevărată este chibzuită, atunci ea umblă cu băgare de seamă în căile sale, precum a scris Solomon!

Încrederea dragostei nu se zidește pe o credință naivă “care consumă totul”, ci pe o decizie, alegere chibzuită. Omul iubește, de aceea decide să se încreadă. Omul, care iubește, dar în tot același timp, care este înțelept, este în stare să deosebească adevărul de minciună, și dacă este nevoie să-i dea omului o șansă nouă, atunci el, cârmuit de dragoste o face. Prin aceasta se exprimă încrederea lui chibzuită. Dar cel lesne crezător și naiv, se încrede nu din cauza dragostei, ci din cauza că nu ia seama cum merg lucrurile, și deoarece duce lipsă de înțelepciune.

De fapt, cel mai trist este, când o astfel de credință naivă, care este lesne crezătoare, dă naștere la o relație de căsătorie cu o persoană cu un caracter foarte urât. Dumnezeu să ne păzească de toate acestea! Iubește cu o dragoste chibzuită, și ia seama cum merg lucrurile, când dorești să te încrezi în cineva! Iubește cu înțelepciune!

Autor: Igor Opincă

Traducere: Repalov Veaceslav