Nu sunt pe o cale periculoasă?

Nu toate consecințele deciziilor noastre apar deodată. Uneori nu putem să vedem, cum alegerea noastră va influența pe cei din jur, dar și pe noi înșine, pe copii noștri.

Când frații lui Iosif, l-au vândut în robie (Geneza 37), a suferit nu doar el singur. Iacov și-a pierdut fiul său preaiubit, în afară de aceasta a văzut cum păcatele din trecutul său, le repetau atunci fiii lui. Putea să pară, că frații lui Iosif au evitat consecințele alegerilor lor, dar în realitate aceste consecințe au fost amânate. Toți acei ani, când Iosif s-a aflat în Egipt (el se afla într-o stare, care nu era de invidiat), frații lui au purtat pe umerii săi, greutatea vinovăției, din cauza că se iubeau pe ei însuși, au păcătuit împotriva fratelui lor și împotriva tatălui lor: „21 Ei au zis atunci unul către altul: 'Da, am fost vinovaţi faţă de fratele nostru, căci am văzut neliniştea sufletului lui când ne ruga, şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta... Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui. '” (Geneza 42:21-22).

Vinovăția – una din consecințele alegerii păcătoase. Când alegi greșit, și faci prin aceasta ca oamenii să sufere, atunci ai parte de o astfel de consecință.

În psalmul 73, Asaf s-a plâns că cei nelegiuiți, păcătoșii au propășire în această lume. El întreabă, vor da socoteală cei răi vreodată, pentru faptele lor rele, pentru cuvintele și pentru atitudinea lor rea față de Dumnezeu și față de oameni. Confuzia lui Asaf a continuat, după cuvintele lui, „până ce am intrat în Sfântul Locaş al lui Dumnezeu şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi. Da, Tu-i pui în locuri alunecoase
şi-i arunci în prăpăd” (Psalmul 73:17-18). Doar în prezența Lui Dumnezeu, a înțeles într-un fel nou. Măcar că în acel timp, nelegiuiții obraznici păreau a fi invulnerabili, totuși Asaf a înțeles, care va fi sfârșitul lor.

Măcar că unele consecințe ale alegerilor greșite, care provoacă suferințe în această lume, pot părea că sunt amânate fără vreo necesitate, totuși Judecătorul pământului, va pune toate lucrurile la locul lor. Va veni ziua, când dreptatea va curge, precum niște ape puternice, și nu este nimic groaznic, dacă aceasta nu va avea loc astăzi. Dumnezeu are dreptul deplin, ca să facă asemenea amânări, dar de asemenea ele descoperă mila Lui cea măreață. Petru ne aduce aminte, că răbdarea Lui Dumnezeu, le dă posibilitatea oamenilor să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu. El „are o îndelungă răbdare pentru noi şi doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.” (2 Petru 3:9)

Să ne întrebăm: „Nu fac alegeri, care le provoacă altora suferințe?” (în familie, în biserică, celor din jurul meu) „Am un respect deosebit față de Dumnezeu, și merg pe calea ascultării de poruncile Lui, 'căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. ' (Eclesiastul 12:14)?”

• Dumnezeul Neprihănit! Nimic nu este ascuns de Tine, și nimic nu este tainic înaintea luminii Feței Tale. Ai milă de mine, „privește dacă sunt pe o cale rea, și du-mă pe calea veșniciei” (Psalmul 139:24)! Deschide-mi urechea și întipărește în inima mea învățătura Ta, ca să mă abați de la rău şi să mă ferești de mândrie, ca să-mi păzești sufletul de groapă şi viaţa de loviturile sabiei. (Iov 33:16-18)! În numele Lui Iisus Hristos te rog, amin.

Traducere: Repalov Veaceslav

Autor: Igor Opinca

„Privește dacă sunt pe o cale rea, și du-mă pe calea veșniciei” (Psalmul 139:24)