Tot mai aproape de Cel Nevăzut

Tot mai aproape de Cel Nevăzut

Tot mai aproape de Cel Nevăzut
Aş vrea să trăiesc a mea fericire,
Lângă Domnul care toate-a făcut
Demonstrându-Şi sublima iubire,
Căci mi-a acordat o neprihănire
Prin Isus, Unicul Său Fiu născut.

Tot mai aproape de Cel Adevărat
Aş vrea să fiu, mi-e marea dorinţă,
Lângă Domnul, care m-a chemat
Şi viaţă mi-a dăruit, prin credinţă
Iar în jertfa de la cruce, biruinţă,
La Calvar, în sfânt sângele vărsat.

Tot mai aproape de Domnul Sfânt
Aş vrea să mă aflu şi să-I slujesc,
Să-I aduc în etern osanale în cânt,
Şi-n imnuri sfinte să Îl preamăresc,
Să-I dovedesc, că în veci Îl iubesc
Tot mai cu ardoare şi mai cu avânt.

Tot mai aproape de Domnul iubit
Aş vrea să-mi exprim recunoştinţa,
Căci El m-a salvat şi m-a mântuit
Şi mi-a turnat în suflet făgăduinţa
Patriei cereşti, mărindu-mi credinţa
Că voi vedea Raiul ceresc, fericit.

Flavius Laurian Duverna
20 februarie 2012