Simplu Călător

Ești un simplu călător pe acest Pământ
Prin viață de lună străbătând,
Ți-ai adresat fiornica-ntrebare:
"Ce-am găsit din a mea umblare?"

Străbătând prin multele cărări
Ai rămas cu multe tulburări și supărări,
Și de multe ori atât de obosit
Fiindcă-n loc pustiu ai poposit.

Ai uitat că ești un simplu călător
Și te-ai făcut un meșter lucrător,
De multe lucruri pieritoare
Și de fapte-nșelătoare.

Ai ocolit a Domnului cărare
Unde găseai a Sa Scăpare,
Și-ai ales ce ți-a plăcut
Ce nu ți-era permis de cunoscut.

Ai uitat că tu trebuie să fii a Domnului ascultător
Și te-ai lăsat condus al valului nepăsător,
Ce te-au dus pe cărări greșite
Și de fapte nepotrivite.

Te-ai uitat mereu în jurul tău
Și n-ai băgat de seama că te duci din rău în rău,
Fiindcă din a ta umblare
Ai încurcat adevărata Sa cărare.

Prin a ta călătorie
Trebuia să nu guști din a lumii murdărie,
Să te ferești de cărările străine și pieritoare
Ce-aveau să încurce a ta cărare.

Schimbă sensul pe-a ta cale
Căci în a Domnului găsești a Sa binecuvântare,
Alege să pășești pe Cărarea Sa
Căci El niciodată nu te va lăsa!