Rugăciunea Împăratului Iosfat

Rugăciunea Împăratului Iosafat

(Cuprinde 2 Cron. 6-12.)

Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri!
Nu eşti Tu, Dumnezeul, în ceruri sus?
Şi nu stăpâneşti peste toate-mpărăţiile
Neamurilor, dela răsărit şi pân-l-apus?

Oare, n-ai Tu în mână tăria şi puterea,
Aşa că nimeni nu ţi se poate-mpotrivi?
Şi n-ai izgonit Tu, Dumnezeul nostru,
Pe locuitorii acestei ţări, spre-ai risipi,

Din-naintea poporului Tău ales, Israel?
Nu le-ai dat Tu ţara, pentru totdeauna,
De moştenire, … seminţiei lui Avraam,
Care Te iubea şi Te preamărea întruna?

Ei au locuit-o, şi Ţi-au construit în ea
Un Templu sfânt pentru Numele Tău,
Zicându-Ţi: " Dacă va veni peste noi
Nenorocirea, - sau vreun alt lucru rău,

Sabia şi judecata, ciuma sau foametea,
Şi-n casa aceasta, vom veni în suspine,
Şi înaintea Ta, - căci Numele Tău este
În locul acesta, şi-om striga către Tine,

Din mijlocul strâmtorărilor apăsătoare,
Tu ne vei asculta, şi Tu ne vei mântui!
Acum iată, fiii lui Amon şi ai lui Moab,
Şi cei din muntele Seir vor a ne chinui-

La care n-ai îngăduit lui Israel să intre
Când venea pe drum din ţara Egiptului,
Căci s-a abătut dela ei şi nu i-a nimicit,
Şi ne răsplătesc pentru zilele trecutului,

Vrând să ne alunge din moştenirea Ta,
Pe care ne-ai dat-o de veci în stăpânire.
Oh, Dumnezeul nostru, nu-i vei judeca
Tu pe ei? Căci noi suntem fără-ntărire,

În faţa acestei mari mulţimi de oameni
Care împotriva noastră cu iuţeală vine,
Şi nu ştim ce să facem; dar ochii noştri,
Sunt îndreptaţi în siguranţă către Tine!”

Flavius Laurian Duverna
09 martie 2010