Românii din comunitate

ROMÂNII DIN COMUNITATE...

Românii din comunitate
Slujesc cu suflete predate
Ei să se-nchine se adună,
Au bucurii multe-mpreună.

Din ei iubire se revarsă
Şi sunt străini de orice farsă
De-abia aşteaptă să se vadă
De altruism ei dau dovadă.

Pe chipul lor citeşti nobleţe
Lăuntru-i plin de frumuseţe
Cunosc poteca ce conduce
La suferinţa de la cruce.

Se întâlnesc să ’nalţe slavă
Convinşi că-n veşnica Dumbravă
Vor sta la masă cu Mesia
Când culme va fi veselia.

Şi este har în Adunare
Cu rugă, predici şi cântare
Acolo e prezent ISUS
Care se bucură nespus...

Se bucură văzând poporul
Cum laudă pe Creatorul
Şi parcă-i un crâmpei din Rai,
Din veşnic înverzitul Plai.

Vin şi vecini la întrunire
Şi când aud de răstignire
Unii decişi sunt să primească
Credinţa cea dumnezeiască.

Românii din comunitate
Trăiesc prin har cu demnitate
Iar Duhul sfânt e ghidul lor
Doresc al Cerului decor.

Nimic nu poate să-i oprească
Pe Salvator să Îl slujească
Le merge vestea că-s uniţi
La lucrul sfânt, neosteniţi.

De-apar necazuri mici sau mari
Prin toate ei sunt solitari
Unii pe alţii se ajută
Căci au exact aceeaşi rută.

Şi-n ei asaltul lumii vine,
Şi-n ei lovesc făpturi meschine
Dar neclintiţi sunt pe cărare
Înfruntă greul cu răbdare.

Păstrează-i Tată necurmat
În harul tău nelimitat
Să-Ţi poarte-n lume vestea bună
Să poată dobândi cunună.

gc/25 Iulie, 2011